Alin Ușeriu, președintele Tășuleasa Social, a pornit la drum singur, în data de 5 august, de la Putna lui Ștefan. Iar în data de 6 octombrie ajunge la final de drum, la Drobeta Turnu- Severin, locul prin care a intrat pentru prima dată în ţară Regele Carol I. Tot aici are întâlnire, în aceeași zi, cu fratele său Tibi Ușeriu, care a pornit pe traseu în 12 septembrie, în alergare.
A pus o piatră-n buzunar și a pornit la drum
La începutul drumului Alin Ușeriu a poposit pentru câteva ceasuri la mănăstire. Și-a pus ștampila în Carnetul Drumețului, s-a fotografiat cu prima bornă, a primit binecuvântarea și a pornit la drum, la pas. Însă, înainte de a porni în marea călătorie a luat cu el și o piatră. A așezat-o-ntr-un buzunar și o poartă cu el până la capăt de drum. Pentru acest om, Via Transilvanica reprezintă ceea ce pentru noi toți ar trebui să însemne: un nou început, o cărare a binelui.
„Parcurgerea Via Transilvania este un proiect de realizat o dată în viață. Dacă aș putea transmite oamenilor tot ce simt eu după parcurgerea acestui traseu, fără îndoială acum ar porni la drum. La un moment dat am rămas fără cuvinte, fără complimente, fără superlative. Fiecare parte din acest drum are o frumusețe aparte ce nu poate fi descrisă în cuvinte. Însă această cale trebuie văzută pe de-a-ntregul. Iar cuvântul demn de folosit, care să descrie toată această capodoperă a naturii, nu există. Via Transilvanica este o stare de spirit”, a declarat, pentru GO Hunedoara, Alin Ușeriu, președintele Tășuleasa Social.
„Pe Via Transilvanica am reușit să mă simt al drumului”
După ce, de-a lungul anilor a parcurs o serie de drumuri de lungă distanță: 300 de kilometri în Franța, 1.000 în Spania și încă 200 în Portugalia, Alin Ușeriu ne-a mărturisit că a reușit cu greu să „intru în acea stare de nomad pe care o are orice drumeț”.
„În schimb, pe Via Transilvanica am reușit mult mai repede să mă simt al drumului. Și nu pentru că aici sunt acasă, ci pentru că pe aceste drumuri nu sunt atât de populate, natura te îmbată la tot pasul cu peisaje sălbatice cum numai în România poți întâlni. Aici ai timp să fii tu cu tine și să îți îndrepți atenția la drumul pe care-l parcurgi. Via Transilvania este exact ce România merita să aibă. O cărare pe care o putem numi ambasador al țării, care vorbește despre România așa cum e ea. Cu bune și mai puțin bune. Cu sate părăsite, cu taf-uri, cu gunoaie, dar și cu arii protejate, parcuri naționale, păduri cum nu vezi în niciun alt loc și oameni care luptă să trezească la viață sate uitate de lume”, a mărturistit Alin Ușeriu.
Prin Poiana Omului, Fundătura Ponorului cu coborâre în Podișul Hațeg – „una dintre cele mai spectaculoase zone de pe Via Transilvanica”
Alin Ușeriu a descris și o parte din traseul parcurs pe Via Transilvanica, prin Hunedoara. Dar și experiențele trăite aici, cu oameni ai locului.
„(…)Prima noapte în județul Hunedoara am dormit la Ciungu Mare la familia lui Nicușor. Când întâlnesc oameni ca el îmi dau seama cât sens are să construiești un proiect ca acesta, cu oameni ca el, care pun tot ce au pe masă. Lui nu-i vine să creadă că vor veni drumeți pe Transilvanica.
Păi, l-am întrebat mirat: «Nu a trecut nimeni până acum?». Cu gândul că aici în Hunedoara traseul este dat în folosință de curând. Ba da, zice el, au trecut pe la mine 18 deja, dar parcă tot nu ne vine a crede! Ne temem că se vor opri.
Eu cred că nu se vor opri și mai cred că sigur ei vor deveni o adresă de top pe Via Transilvanica. Și cine știe poate la un moment dat, acest proiect le va readuce încrederea că pot să-și construiască un viitor acolo sus, în raiul lor, pe unde treceau doi oameni pe an până acum. Cât de necesar ar fi ca aceste gospodării montane să primească oaspeți care consumă și apreciază produsele lor!
La Sarmizegetusa Regia am ajuns către sfârșitul programului. Lume nu era aproape deloc și eu mai văzusem locul de câteva ori. Îmi este tare drag locul acesta și faptul că dacii au folosit andezitul pentru templele lor ne-a inspirat și pe noi să folosim același material pentru bornele Via Transilvanica. Dar iarăși, dacă ai norocul, sănătatea și puterea să ajungi pe jos acolo, este cu totul alceva. Nu ai cum să nu simți că aici este unul dintre izvoarele fluviului care suntem noi astăzi. L-am întâlnit și pe preotul Marius Stănilă care păstorește comunitatea din Târsa și împrejurimi. O întâlnire admirabilă în care am făcut planuri ca Via să fie pe aici cea mai frumoasă. Sper să ne reușească.
Dacă treci prin Poiana Omului și Fundătura Ponorului să cobori în Podișul Hațeg știu încă de la căutarea traseului, că o să ai parte de una dintre cele mai spectaculoase zone de pe Via Transilvanica.
Dar ce te faci dacă plouă și mai este și ceață? Înciudat, am urcat din Grădiștea de Munte către Târsa și mă gândeam ce ghinion pot să am să trec chiar acum pe acolo. Ei da, aici vine iarăși drumul și are grijă de tine. M-am oprit mult mai atent la ce se vede aproape și vă spun că am avut o zi tare frumoasă ieri.
La un moment dat m-am oprit la o bornă tare frumoasa și am pus pietre că nu-mi plăcea cum arăta betonul în jurul ei.
Cel mai frumos moment al călătoriei mele de până acum a fost când am întâlnit un copac uscat care ardea de la un trăznet, probabil, sau vreun păstor a vrut să se încălzească. Stăteam așa și mă gândeam că și ce că nu se vede Retezatul sau Fundătura. Hainele mele se uscă am prăjitură de la Andreea, soția preotului Stănilă și totul este așa cum trebuie să fie”, scrie Ușeriu în jurnalul de călătorie de pe pagina sa de Facebook.
Jurnalul de călătorie, pe pagina sa de Facebook
Până acum două luni, Alin Ușeriu era absent de pe rețelele de socializare. Dar, odată cu marea călătorie de pe Via Transilvanica, s-a lăsat convins de către fratele său să creeze un spațiu în care să împărtășească impresiile de drum. Așadar, acolo descrie cu lux de amănunte fiecare etapă parcursă. Totodată, a surprins în imagini o mică parte din frumusețea locurilor străbătute.
„Nu m-am crezut capabil să depun atât de mult efort. Să pot să străbat 1.400 de kilometri, la pas, de la Putna la Drobeta Turnu – Severin. Acum (marți, 4 octombrie – n.r.), mai am 50 de kilometri și ajung la finalul drumului. Dar nici capabil ca în patru ani și jumătate, împreună cu echipa, să ducem la bun sfârșit acest proiect. Suntem totuși o simplă organizație care nu s-a folosit de fonduri publice și am reușit să realizăm totul cu bani din donații și sponsorizări. Și nu este puțin lucru. Dar, iată că, am reușit! Am convingerea că pe acolo pe unde trece Via Transilvanica lucrurile vor merge bine. Un taf nu va strica un drum, un copac va rămâne în picioare, o casă părăsită ar putea fi transformată în casă de oaspeți, iar cineva va avea un loc de muncă”, a conchis Ușeriu.
Marea deschidere, la Alba, în cetate
Odată cu finalizarea amenajării traseului şi lansarea tronsonului din Alba, în data de 8 octombrie va avea loc şi deschiderea oficială Via Transilvanica. Evenimentul se va desfăşura în Piaţa Cetăţii din Alba Iulia, oraş în care a fost organizată şi lansarea simbolică a proiectului în Anul Centenarului Unirii, în iunie 2018. Evenimentul va cuprinde un târg, ateliere, expoziţii şi concerte.
Odată cu această lansare, Via Transilvanica va deveni oficial primul traseu de lungă distanţă din România, care traversează ţara în diagonală, din nord-est, până în sud-vest la Dunăre. Astfel, ţara noastră se va alătura ţărilor care au trasee celebre ce generează milioane de turişti anual.
Foto: Facebook/Alin Ușeriu
Vă recomandăm să citiți și: