Termele daco-romane de la Geoagiu Băi

Termele daco-romane de la Geoagiu Băi (Thermae „Germisara”), au și astăzi aproape aceeași formă ca și în antichitate, fiind săpate în “dâmbul romanilor”, un promontoriu circular cu diametrul de aproximativ 100 de metri, situat chiar în inima stațiunii.

Astăzi, din anticul complex termal, odată ajunși la stațiunea Geoagiu Băi, puteți vedea vechile terme (bazinul cu apă care nu îngheață nici iarna), tunelul (săpat în anii ’80) și banchetele laterale, precum și rețeaua de canale care furniza apa.

O “stațiune” antică pentru recuperarea romanilor

Despre termele daco-romane de la Geoagiu Bai, istoricii spun că, după cucerirea Daciei, romanii au descoperit aici un loc bogat în ape minerale şi termale, exploatate, inițial, chiar de daci. Ulterior, romanii au construit aici castrul GERMISARA, toponim de origine dacică, moştenit şi transmis în această formă şi în epoca romană (germ = cald, sara = apă).

Potrivit istoricilor, un detaşament al Legiunii a XIII-a Gemina, cantonată la Apullum, eate cel care a săpat în calcare instalația balneară ale cărei vestigii se văd şi astăzi. Mai mult, se cunoaşte chiar şi numele constructorului, Lucretius Aqvila, imprimat pe o ţiglă fixată în peretele bazinului mic.

Claudiu Șimonați, consilier în cadrul Centrului Național de Promovare și Informare Turistică din Geoagiu Băi, spune că în inscripţiile descoperite prin săpături arheologice se află mărturia unui ofiţer roman, care mulţumea divinităţilor protectoare şi lui Esculap (venerat ca zeu al izvoarelor calde), în special, pentru apele acestor băi, care l-au salvat de la moarte.

Băile erau frecventate şi de guvernatorii provinciei, care – în bazinul mare al termelor – au ridicat un altar lui Esculap, dar şi zeiţei sănătăţii – Hygeea, sub comanda lui Furius Saturninus, guvernator al Daciei în anul 165.

Izvoare termale, nimfe și zei

De altfel, patru versuri gravate pe o piatră descoperită în ruinele băilor, descriu venerația pe care romanii o aveau pentru nimfe, făpturi mitice, protectoare ale izvoarelor termale:

“Ție, regină a apelor, nimfa, podoaba pădurii

Bassus, ale cărui rugi tu le-ai împlinit bucuros,

Ți-a dedicat, dintr-o stană de marmură altarul acesta

Lângă Germisara ta, de pe-ntărite culmi.”

Program de vizitare la termele daco-romane din Geoagiu Băi

Termele daco-romane de la Geoagiu Băi, pot fi vizitate non-stop, accesul fiind deschis publicului în permanență. Acestea nu sunt supravegheate și, deocamdată, nici nu se percepe vreo taxă de vizitare. Când veți coborî către bazinul antic va trebui să fiți atenți: coborârea, oarecum abruptă și se face prin intermediul unor trepte săpate în calcare.

Termele daco-romane, situate în centrul Stațiunii turistice Geoagiu Băi

Situată la poalele Munților Metaliferi, la o altitudine de puțin peste 350 de metri, pe râul Geoagiu, stațiunea balneoclimetarică Geoagiu-Băi este unul dintre locurile în care cu mult timp erupeau vulcani în plină activitate!

Peisajul de poveste, cu aerul curat, puternic ozonat, este completat de proprietățile miraculoase ale apelor termo-minerale alcaline, ușor sulfuroase, bicarbonatate, magneziene. Toate acestea recomandă Geoagiu-Băi drept locul unde ne putem trata afecțiunile aparatului locomotor, cauzate de reumatism, dar și unele boli ale sistemului nervos, stările de oboseală și nevrozele.

Apele termale de la Geoagiu Băi, ușor sulfuroase, se utilizează în tratamentul unor boli metabolice și de nutriție, afecțiuni hepato-biliare, afecțiuni gastro-intestinale și afecțiuni renale.

Iar lângă stațiunea modernă de astăzi, chiar în centru, se află vechiul punct balnear destinat recuperării romanilor – Termele daco-romane. Acesta este semnalizat prin indicatoare standard, care vă vor purta pașii spre ceea ce, aparent, este o movilă calcaroasă, care adăpostește vechea bijuterie balneară a antichității.

Plecarea către vechile terme se face chiar de lângă ștrandul mare, pe o alee care ne poartă spre intrarea în sit.

Ce mai poți face ca turist în Geoagiu Băi?

Dacă vă întrebați ce puteți face dacă ajungeți ca turist în stațiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi, Claudiu Șimonați ne spune că, în afara termelor romane de la Geoagiu Băi, ,,Thermae Germisara”, unde romanii se recuperau și se tratau după luptele purtate, puteți gasi și multe alte atracții turistice.

Puteți vizita drumul roman pavat cu dale poligonale (165 metri vizibili), despre care se spune că făcea legătura între castrul roman Germisara (sau castrul de la Cigmău) și termele romane Germisara de la Geoagiu Băi, cascada Clocota, dar și Grota Haiducilor, care poartă și acum legenda celor trei iobagi ascunși în ea, care au participat la revoluția lui Horia, Cloșca și Crișan din anul 1784.

“În apropierea stațiunii, la aproximativ 18 km, turistul, ar putea vizita Cheile Madei, unde va descoperi o arie protejată de interes național, străbătută de valea Balșei, cu o valoare peisagistică, floristică și speologică deosebită, adaugă consilierul centrului local de informare turistică.

În Geoagiu, turiștii pot vedea Capela Romanică sau Biserica Rotonda, despre care ar afla că este cea mai veche biserică de piatră din România, care se presupune că ar fi fost ridicată undeva în secolul al XI-lea, Biserica Reformată care datează din secolul al XVII-lea și Biserica Ortodoxă <Sfântul Nicolae>, monument istoric ce datează din anul 1528.

Mergând în satul care astăzi poartă numele marelui inginer, inventator și inovator român, Aurel Vlaicu, turistul poate vizita Casa Memorială a acestuia, în care sunt expuse machetele avioanelor și invenților dar și lucruri personale care au aparținut acestuia.

La aproximativ 4 km de Geoagiu, în satul Cigmău, turistul ar putea vizita locul în care s-a aflat casa natală a corifeului, Ion Budai Deleanu, reprezentat de seamă al Școlii Ardelene, cel care a scris valoroasa operă <Țiganiada>, unica epopee din literatura română.

Vizite la Cetățile Dacice din Munții Orăștiei

Tot în apropiere de stațiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi, turistul ar putea să viziteze cetățile dacice din Munții Orăștiei: Costești-Cetățuie, Blidaru și Sarmizegetusa Regia, dar și Cetatea Orăștiei, prima cetate de scaun a sașilor din Transilvania, plus Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Orăștie.”

Detalii suplimentare și pe www.cniptgeoagiubai.ro

Foto Claudiu Mladin

Vă recomandăm și:

Complexul Baile Daco Romane o oaza de relaxare in mijlocul naturii