O multitudine de monumente funerare, precum și nenumărate statui de piatră alcătuiesc cea mai mare și interesantă expoziție de acest gen din România, Lapidariul de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva.
Între exponate, în zona monumentelor funerare, poate fi observat un sarcofag, ce datează din vremea Daciei Romane. A fost descoperit în situl de la Micia, comuna Vețel, dar capacul acestuia nu a mai fost găsit. Se presupune că, în timpul lucrărilor agricole care s-au desfășurat, de-a lungul vremii, în zonă, acesta ar fi fost distrus.
Sarcofagul este de fapt un monument funerar în formă de sicriu, folosit în Antichitate, frumos ornamentat și executat din piatră, bronz sau alte materiale.
Arta funerară din vremea Daciei Romane este bine reprezentată în Lapidariul devean, prin diferite tipuri de monumente funerare, cum ar fi stele, lei funerari, conuri de pin, singura aedicula descoperită întreagă pe teritoriul Daciei și, nu în ultimul rând, acest sarcofag cu reconstituirea unui mormânt.
„Sarcofagul este impresionat atât prin dimensiuni, cât și prin modul în care colegii de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva care s-au ocupat de punerea în valoare a expoziției. El provine din situl de la Micia și este realizat din piatră de proveniență locală, din zona Măgurii Uroiului. Mai precis este din calcar, nu din andezit”, a declarat, pentru GO Hunedoara, dr. Daniel I. Iancu, cercetător științific la MCDR Deva.
Reconstituire cât mai aproape de realitate
Din sarcofag s-a păstrat doar baza, capacul fiind probabil distrus în timpul unor lucrări agricole. Reconstituirea lui la Lapidariul din Deva prezintă o viziune cât mai aproape de realitate, cu elementele care trebuiau să-l însoțească pe defunct în lumea de dincolo.
Este vorba de vase pentru hrană, vase pentru servit apa, opaițe pentru iluminat, monede etc. Vizitatorii pot observa și un schelet, dar acesta are doar rolul de a creiona imaginea unei înhumații din vremea Daciei Romane.
„Sarcofagele erau un fel de sicrie realizate din diverse materiale (lemn, piatră, cărămidă, metale), în care se depuneau cadavrele sau cenușa defuncților. Uneori pereții exteriori erau bogați ornamentați fie cu scene mitologice, fie cu părți reprezentative din viața decedatului. Capacul putea să fie plat, dar în Dacia se resimt influențe orientale și este întotdeauna în două ape, unele piese având la colțuri decoruri în formă de acroteră”, a specificat în descrierea expoziției dr. Gică Băeștean, șeful Secției de Arheologie de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Așadar, dacă aveți drum prin Deva, abateți-vă pentru o vreme și vizitați muzeul de la poalele cetății. Palatul Magna Curia vă așteaptă cu povești impresionante și exponate de o valoare inestimabilă ce merită admirate. Iar lângă palat, veți putea admira în liniște Lapidariul, locul unde pietrele vorbesc pe înțelesul tuturor celor care-și fac timp să le asculte.
