Bijuteriile romane din aur, din colecțiile Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, sunt adevărate opere de artă, făurite cu multă migală în acele vremuri demult apuse. Acestea provin din siturile romane ale județului Hunedoara, precum Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Micia, Cinciș, Cârjiți. Podoabele, reprezentând inele, cercei, brățări, ace de păr, sunt expuse în sala dedicată Tezaurului, din Palatul Magna Curia, Deva.
Bijuterii realizate din aurul aluvionar ori din filon
Aurul a reprezentat dintotdeauna un simbol al afirmării statutului social, situației financiare și al puterii, dar avea, totodată, și unele valențe magice. E de ajuns să privim înapoi în timp și putem afla că istoria bijuteriilor din aur datează de mii de ani. Era preferat preferat datorita strălucirii, la fel și bronzul. Însă nu oricine își permitea să poarte bijuterii din aur în aceste epoci.
„Aurul este un metal ce a fost la îndemână încă de la sfârșitul Epocii Bronzului, perioadă din care avem în colecția muzeului bijuterii. El, însă, apare folosit chiar mai devreme. Aurul se putea extrage chiar din filon, însă, cel mai probabil, pentru aceste epoci mai vechi, era aur aluvionar, mai ușor de modelat la temperaturi mai joase și își păstrează forma. Și chiar dacă bijuteria se deformează, ea nu se distruge”, a declarat, pentru GO Hunedoara, dr. Oana Tutilă, arheolog al MCDR Deva.
Potrivit specialistului de la muzeul devean, puritatea pieselor este foarte mare. Aceasta, deoarece nu se foloseau alte aliaje, care îi conferă o mai mare duritate, dar scade din calitate. De aceea, piese arheologice sunt și mai sensibile din acest punct de vedere.
Inelul cu gemă de la Cinciș …
Între aceste bijuterii impresionante se numără și un inel cu gemă, descoperit într-un mormânt dintr-o villa rustica din Cincis, care îl reprezintă pe zeul Pan, dar și unul ce îl reprezintă pe zeul Amor, descoperit într-un sarcofag la Micia. Zeul Pan, din mitologia greacă veche, este considerat protector al muzicii, turmelor și al păstorilor, și asociat în general cu sexualitatea și sălbăticia. Pan este considerat inventatorul instrumentului de suflat numit syrinx (naiul modern).
„Inelele aș spune că sunt mai speciale, pentru că unele dintre ele, din cele șase din colecție, au încastrat într-o casetă, o gema, o piatră gravată care poartă o imagine. Acestea sunt destul de interesante și atrag privirile vizitatorilor. Inelul cu gemă de la Cinciș, care îl redă pe zeul Pan, a fost descoperit într-un mormânt, dintr-o villa rustica din Cinciș, alături de alte alte artefacte”, a mai menționat arheologul Oana Tutilă.
… și cel de la Micia
Inelul cu gemă de la Micia a fost descoperit în 1974, în timpul săpării unei fundaţii lângă staţia de pompe. Se afla într-un sarcofag din andezit roșu de Măgura Uroiului.
„Inelul descoperit la Micia, cu veriga de formă nonagonală, are încastrat în chatonul sudat o gemă circulară din jaspis roşu, provenit cel mai probabil dintr-o sursă locală. Pe suprafaţa plană a pietrei a fost gravat schematic Amor întors spre stânga, cu aripioare şi ţinând în mâini atribute greu de identificat (o torţă orientată în jos sau un pedum într-o mână, iar în cealaltă nu este exclus să fie un fluture redat extrem de stângaci). Sub picioare este marcată linia pământului. Piesa face parte, cel mai probabil, din producţia locală de bijuterii şi pietre gravate şi este datată în secolele II-III p. Chr”, a mai precizat Oana Tutilă.
Cercelul de la Cârjiți, o bijuterie complexă
Toate aceste bijuterii aflate în custodia muzeului devean sunt lucrate din fir de aur, modelat într-o anumită formă sau din foițe de aur bătute, ciocănite, pentru a capătă o anumită formă.
În ce privește complexitatea cu care au fost lucrate aceste bijuterii acoperă toate tehnicile de execuție. Însă unul dintre cercei se distinge în ce privește felul în care este realizat.
„Este vorba despre cercelul de la Cârjiți, cu capul ornamentat în forma nodului lui Hercule, realizat în filigran și granulație. Adică, ornamentul este realizat din mai multe fire, lipite între ele, sesizabile la macrofotografie și la microscop, nu cu ochiul liber. Este un model mai complicat, format din două benzi de fire alăturate și intercalate astfel încât să ia forma cifrei opt. Deasupra, tot ornamentul este acoperit cu zeci de granule minuscule, atât pe partea vizibilă, cât și spre partea de interior, mai puțin vizibilă. Această bijuterie este interesantă pentru perioada din care face parte, respectiv secolele II – III p. Chr, este unica în spațiul Daciei. Nu mai exista o bijuterie similară care să aparțină Daciei romane.
Este o piesă de excepție prin tehnică, formă și modul laborios prin care a fost realizată. Bijutieri care l-a realizat trebuie să fi avut o răbdare extrem de mare și sa fi stăpânit foarte bine tehnica de execuție. De asemenea, și povestea pe care o spune este una fascinantă. Nodul lui Hercule, are valențe apotropaice. Îl protejează pe cel care poartă bijuteriile. Acești cercei fac parte din ritualul căsătoriei. Nodul lui Hercule este simbol al unirii dintre soți”, mai spune dr. Oana Tutilă.
Un ac de păr din bronz, cu foiță de aur
Din colecție face parte o altă piesă interesantă. Un ac de păr care fixa coafura, realizat din bronz, peste care s-a aplicat o foiță de aur.
„Această foiță este aplicată aproape perfect. Doar într-o parte se poate observa, dacă ești foarte atent, cum „răsare” culoarea verde pe care a căpătat-o în timp bronzul. Altfel, ai putea spune că este din aur integral. În general, acele de păr erau realizate din os, fiind obiecte cu rol practic, însă acestea se rupeau foarte ușor. Așadar, persoana care a purtat acest ac de păr a fost una mai specială, cu un anume statut social”, susține arheologul Oana Tutilă.
Plăcuțe de aur aruncate în apele termale de la Germisara, ofrandă zeiței Diana
Obiectele de podoabă din aur, din epoca romană, fac parte din colecția de numismatică și tezaur al MCDR. Această colecție conține, alături de monede, care însumează cele mai multe piese, și multe alte obiecte, unele chiar din metale prețioase ori extrem de valoroase, care nu sunt bijuterii, ci piese de excepție ca atare, așa cum sunt plăcuțele de aur de la Germisara.
„Acestea sunt piese ce au o valoare fantastică. Sunt depuneri votive pentru divinitățile care patronau apele termale de la Germisara. Câteva au mici inscripții sau imagini ale divinității. Una dintre acestea, cea mai mare, din lotul de șapte pe care le deține muzeul din Deva, are imaginea zeiței Diana, iar jos numele celei pe care le-a adus ca ofrandă, Claudia Marcelina. Aceasta a mulțumit Dianei pentru că a vindecat-o, aruncând aceste plăcuțe în apă. Persoana care a adus ofranda trebuie să fi fost una cu un statut social înalt, pentru că nu oricine își permitea să ducă astfel de ofrande, în cazul acesta fiind vorba de câteva zeci de grame de aur. Sunt foarte puține astfel de plăcuțe descoperite la nivelul imperiului”, conchide Oana Tutilă.
Dacă nu le-ați observat până acum în vitrinele muzeului, atunci ar fi momentul să mai faceți o vizită pentru a admira îndeaproape aceste bijuterii fascinante, ale căror povești sunt absolut captivante.
