A fost o vreme în care oamenii erau extrem de preocupați să transmită tinerelor generații obiceiurile și tradițiile moștenite din moși-strămoși.
De la cusăturile, ce erau realizate cu mare migală pe portul tradițional, „ciptele” pe care bunicile le împleteau la lumina lumânării, care mai apoi se montau la costumele populare ori la fețe de pernă sau cerceafuri, fotografii și chiar doine, bocete, cântece și strigături specifice fiecărei zone din județul Hunedoara.
Toate acestea au fost așezate în albume, minuțios alcătuite la începutul anilor ’70, în cadrul unei competiții, denumită ștafeta folclorică „Căutătorii de comori”. Această ștafetă pleca din patru colțuri ale județului: Valea Jiului, Orăștie, Ilia și Brad, urmând ca aceia care se remarcau să se întâlnească la Deva, în finală.
Aceste albume au ajuns în custodia Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, unde, în această perioadă, muzeologii încearcă să descifreze secretele cusăturilor tradiționale și să identifice tehnicile de țesut, precum și simbolurile și semnificațiile acestora.
„Printre multe alte activități, în această perioadă, răsfoim, cercetăm și interpretăm câteva albume etnografice cu costume populare specifice mai multor zone din județul Hunedoara, cusături pe ie și țesături. Ele ne duc cu gândul la vremurile de odinioară, la tradițiile noastre și ne ajută să ne conectăm cu rădăcinile noastre culturale”, a declarat, pentru GO Hunedoara, dr. Georgeta Deju, șef serviciu Secția de Istorie și Artă a MCDR Deva.
Cinci albume cu o valoare inestimabilă
Cele cinci albume care fac obiectul acestei cercetări sunt de mari dimensiuni, fiecare având o lungime de jumătate de metru și 35 de centimetri înălțime. Potrivit șefei Secției de Istorie și Artă a MCDR Deva, dr. Georgeta Deju, „trei dintre acestea au menționate pe copertă titlul și anul întocmirii, mai precis au fost realizate în anii 1971-1973, în cadrul unui concurs, ștafeta folclorică „Căutătorii de comori”. Celelalte două sunt realizate în același mod, însă nu apare scris titlul și anul”.
„Analizând conținutului albumelor, reiese faptul că sunt prezente fragmente de cusături, miniaturi realizate special pentru a fi păstrate în album, fotografii, texte (bocete, strigături, poezii populare etc.) care, acum, la 50 de ani de la realizarea lor, au devenit documente valoroase, care tezaurizează și transmit mai departe comorile moștenirii culturale ale unor comunități, în acest caz diferite localități ale județului Hunedoara.
Valoarea lor documentară inestimabilă rezultă și din faptul că multe dintre exponate au un autor. Astfel, știm nume de persoane care s-au implicat în strângerea materialelor, uneori aflăm și ocupația acestora. Întâlnim nume precum: învățătoarea Popovici Maria din Jieț, învățătoarea Gheorghe Filofteia din Ruda, învățătoarea Gruian Cristina din Câmpul lui Neag, sau Petroesc Maria din Cinciș-Cerna, Loga M. (Renghet).
În raport cu rigurozitatea cu care s-a lucrat la întocmirea albumului, sunt notate și numele persoanelor de la care au fost culese informațiile: Dan Saveta (Ruda); Mănăilă Petru (Ruda); Popa Maria Benteu (Alun); Herban Maria (Florese), Bobora Arenie (Bunila); Suciu Floarea (Balșa) etc.”, a mai menționat dr. Georgeta Deju.
Dezvăluirile unui participant la ștafeta folclorică
Și, pentru că muzeologii sunt adevărați detectivi, aceștia au reușit să găsescă mărturia unuia dintre participanții la această competiție. Este vorba despre Virgil Moga, un fost cadru didactic, coordonator al unor ansambluri folclorice însemnate din județele Hunedoara și Alba. La Baia de Criș, acesta a făcut parte din ansamblul folcloric „Doina Moților”, în perioada 1969-1972.
„În toamna acelui an 1969, la nivelul județului Hunedoara a început o întrecere artistică între comunele județului sub forma unui concurs intitulat „Căutătorii de comori“. Această ștafetă folclorică pleca din patru colțuri ale județului: Valea Jiului, Orăștie, Ilia și Brad, urmând ca aceia ce se remarcau să se întîlnească la Deva în finală. În zona Bradului, prima comuna care a început ștafeta a fost Vața de Jos, care urma să predea ștafeta celor din Baia de Criș. În cadrul comunei Baia de Criș, eu am fost desemnat să susțin proba de solist de muzică populară (ștafeta prevedea mai multe probe: soliști vocali femei / bărbați, dansuri populare, rapsozi populari etc.)” – relata Virgil Moga în Revista de lingvistică și cultură românească.
Așadar, muzeologii hunedoreni presupun că, la un moment dat, și acest gen de albume au constituit una dintre probele de concurs.
La finalul cercetărilor, aceste albume cu minunatele cusături și fotografii vor putea fi admirate în cadrul unei expoziții impresionate.
Echipa proiectului este formată din dr. Georgeta Deju, Monica Dușan – muzeograf, Marius Gabriel Rus – conservator.
