Mărțișoare din diferite materiale vor fi confecționate, sâmbătă, 24 februarie, de Dragobete, la Expoziția de Istorie Locală și Etnografie Brad. La atelier vor participa artiști plastici și scriitori brădeni, însă sunt invitați să se alăture și vizitatorii muzeului. Atelierul de confecționat mărțișoare este deschis, începând cu ora 11:00.
Se vor confecționa mărțișoare, îndeosebi croșetate, iar vizitatorii vor avea ocazia să privească întreg procesul de creație, să asculte povestea mărțișorului de la specialiștii muzeului, dar și să participe activ la realizarea acestui vestitor al primăverii.
Mărțișorul, Cap al primăverii, în Țara Zaranduluiț
Ziua stabilită pentru confecționarea mărțișoarelor, poartă denumirea, în zona Țării Zarandului, de Cap al primăverii. Această zi anunță sosirea iminentă a timpului frumos. În sudul țării, această zi, de 24 februarie, este patronată de Dragobete, un zeu tânăr al iubirii, din panteonul autohton, păstrat până astăzi în tradiția populară.
„Femeile, în trecut, respectau această zi: nu țeseau, nu torceau, nu coseau. Nici pe ogoare sau în livezi nu era bine să lucrezi. Se spunea în popor, că ziua trebuie să «fie ținută pentru cap», cu înțelesul de a fi respectată pentru a nu suferi de dureri de cap tot anul. «Cap pentru cap» era sintagma folosită în popor pentru a caracteriza această zi”, a menționat, pentru GO Hunedoara, muzeograful Monica Dușan.
De la obiect ritual, la podoabă
În trecut, mărțișorul era un simplu șnur din două fire de lână răsucite. Inițial, culoarea acestuia era alb și negru, apoi roșie și albă, fără să aibă alte adaosuri. El se lega la gât sau la mână, reprezentând «funia anului» care simboliza cele două anotimpuri de bază: iarna și vara.
„Inițial, mărțișorul a fost un obiect ritual, care a devenit în vremurile noastre obiect de podoabă purtat în piept sau la mână. De șnur, la un moment dat, s-a legat o monedă de argint pentru ca purtătorul să fie apărat de toate relele și curat ca argintul.
În funcție de zonă, mărțișorul se purta până la 9 Martie, Armindeni, Florii, până la înfloritul pomilor, al trandafirilor, porumbarului, măceșului, până la venirea berzelor sau până la cântatul cucului. Totodată, șnurul mărțișorului înmănunchează contrariile: lumină-întuneric, frig-căldură, fertilitate-sterilitate, viață-moarte”, a mai precizat muzeograful brădean.
Obiceiul mărțișorului răspândit pe tot teritoriul României, practicat și în alte zone est-europene (Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova) a fost înscris de UNESCO, în anul 2017 în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural European Imaterial al Umanității.
Vă recomandăm să citiți și :
