Un nou tip de turism, cel la pas, este pe cale să ia ființă în județul Hunedoara, din toamna acestui an. Este vorba despre Via Transilvanica, „drumul care unește”. Această cale străbate țara de la Putna lui Ștefan cel Mare, la Dunăre, la Drobeta Turnu-Severin, locul prin care a intrat pentru prima dată în ţară Regele Carol I.
Actualmente, în Hunedoara, proiectul este în faza în care toți actorii principali se așază la masa discuțiilor, urmând ca din vară să înceapă munca în teren. Este nevoie de mulți voluntari care să marcheze drumul, dar și de sponsori. Toți hunedorenii sunt invitați să pună umărul la înfăptuirea acestui proiect grandios.
„Avem deja o variantă finală, în care am stabilit ca Via să străbată nouă comune și trei obiective de talie mondială: Sarmizegetusa Regia, Podișul Hațeg și Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Am avut și un prim contact cu autoritățile locale, care au fost foarte deschise față de proiectul nostru, care are un potențial uriaș, prin care putem să facem un nou tip de turism. Lucrările fizice sunt programate pentru perioada iulie – septembrie, când vom avea nevoie uriașă de voluntari pentru a marca traseul. Și, în egală măsură avem nevoie de sponsori. Ziua de 18 septembrie am stabilit-o ca dată de naștere a Via Transilvanica în Hunedoara. Consider că acest tip de turism, activ, este viitorul turismului și eco-turismului în România. Avem o țară de talie mondială, care merită promovată din acest punct de vedere”, a declarat, pentru GO Hunedoara, Alin Ușeriu, președintele Tășuleasa Social.
Hunedoara, pe locul doi ca întindere
Via Transilvanica are croiți, prin județul Hunedoara, circa 176 de kilometri. Sunt, însă, județe, precum Brașovul, prin care acest drum străbate doar 26 de kilometri.
„Noi ne-am imaginat că acest drum este o spinare de pește care reușește să adune toată energia în el. Din păcate, deși ne-am fi dorit, nu putem cuprinde toate obiectivele minunate din acest județ. Ne-am axat pe aceste trei obiective care să reprezinte magistrala. Dar, cu siguranță, la un moment dat, ne dorim să ajungem și la Castelul Corvinilor, ori Lacul Cinciș sau Mănăstirea Prislop. Deocamdată, însă, trebuie să avem o cărare care să aducă oamenii și să-i fixeze cât mai multe zile în acest județ”, a mai menționat Alin Ușeriu.
Kilometrul și borna de andezit
La fiecare kilometru parcurs va fi amplasată câte o bornă de andezit sculptată, personalizată pentru regiunea pe care o tranzitează. Artistul hunedorean Ion Barbu a desenat deja trei pietre ce au fost sculptate, cu care se va deschide Calea Transilvaniei din județul Hunedoara.
„Ion Barbu a deschis un nou drum pe care sperăm să calce și alți artiști care, poate ne vor ajuta să personalizăm și următoarele pietre de hotar. În martie comandăm și celelalte pietre de andezit, care trebuie tăiate, fiecare piatră cântărind câte 230 de kilograme. Câteva au fost deja realizate, cu simbolurile specifice județului Hunedoara, însă mai sunt destul de multe de finalizat. Până în luna august trebuie să fie gata pentru a putea fi duse în teren și amplasate în fiecare comunitate. Este mult de lucru și ne dorim să fie cel mai frumos proiect din lume”, a mai precizat Ușeriu.
Bornele kilometrice care vor fi amplasate pe traseul Via Transilvanica păstrează specificul locului şi sunt achiziţionate exclusiv din donaţii.
Andezitul, simbol al dăinuirii peste veacuri, folosit de daci la înfăptuirea sanctuarelor
Și piatra care e folosită pentru semnalizarea Via Transilvanica, andezitul, are o strânsă legătură cu acest județ. Aceasta a fost folosită și de dacii, pentru a crea o parte din sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia, precum și discul solar.
„Andezitul este cel care și-a dovedit puterea peste veacuri, ceea ce ne dorim și pentru acest proiect, să rămână moștenire sute de ani de acum înainte și să însemne ceva pentru teritoriile pe unde trece”, spune Alin Ușeriu.
Palma lui Dumnezeu, pe „drumul care unește”
Acest proiect aduce beneficii și notorietate nu numai pentru Tășuleasa Social, dar mai ales pentru locuitorii zonelor pe care Via Transilvanica le tranzitează. Turiștii, pe lângă că vor lăsa bani, prin locurile pe care le tranzitează, pentru cazare, masă etc., ei vor fi și ambasadori ai acestor locuri.
„Sunt multe locuri minunate pe care eu, ajuns la 50 de ani, român neaoș fiind, nu știam de existența lor, așa cum este Fundătura Ponorului. Ei, iată că, acum, aceste locuri se pot promova cu ajutorul unor oameni de calitate, turiștii, care nu au nevoie de mare lucru. O poveste, ceva de mâncare, un loc unde să-și așeze capul până în ziua următoare și poate o mașină se spălat pentru a-și curăța hainele, iar a doua zi dimineața pornesc din nou la drum”, arată președintele Tășuleasa Social.
Pe unde trece Via Transilvanica, în județ
„Drumul care unește” intră în județ pe la est, prin Romoșel și trece prin Cucuiș – Măgureni – Sarmizegetusa Regia – Costești – Blidaru – Târsa – Poiana Omului – Fundătura Ponorului – Federi – Ohaba Ponor – Ponor – Râu Bărbat – Râu Mic – Coroiești – Peștera – Mălăiești – Sălașu de Sus – Sălașu de Jos – Bărăști – Săcel – Sânpetru – Sibișel – Ohaba Sibișel – Nucșoara – Suseni (Colț) – Râu de Mori – Brazi – Clopotiva – Hobița Grădiște – Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Poarta de Fier a Transilvaniei. Aceste localități aparțin comunelor Romos, Beriu, Orăștioara de Sus, Boșorod, Pui, Sălașu de Sus, Sântămăria-Orlea, Râu de Mori, Sarmizegetusa.
Unde se vor caza turiștii?
În afară de Fundătura Ponorului, ce face parte din comuna Pui, unde drumeții trebuie să străbată pe jos circa 30 de kilometri, la fiecare 20 – 25 de kilometri există câte o locație care poate să ofere ospitalitate.
„Noi încercăm, pentru că știm că pe termen mediu spațiul de cazare existent nu va fi suficient, să promovăm punctele gastronomice locale mai mult decât pensiunile. Oamenii care au gospodării pe această cale se pot alătura proiectului nostru și îi pot caza pe turiști în gospodăriile proprii, unde să le ofere ceva de mâncare sau o cameră să se odihnească”, mai menționează Ușeriu.
Final de proiect, început de drum
Mediul de afaceri este invitat să cumpere kilometri, iar fiecare kilometru presupune 1.000 de euro, ceea ce reprezintă mai mult decât o bornă.
„Dacă totul merge bine și reușim să găsim resursele necesare, în anul 2022 ar trebui să finalizăm Via Transilvanica. Abia atunci, fiecare kilometru de drum va putea fi adoptat. Sunt așa-zișii părinți de drum care vor avea grijă se porțiunea de drum adoptată. Asta însemnă repararea indicatoarelor deteriorate sau rupte, ecologizarea zonei, dacă este cazul, păstrarea legăturii cu oamenii din zonă implicați în proiect, dar și efectuarea unor acțiuni de promovare”, a mai relatat Alin Ușeriu.
Peste 1.500 de turiști, pe Via Transilvanica – Bucovina, în acest an
În 2020 reprezentanţii Asociaţiei Via Transilvanica au reuşit să finalizeze 800 de kilometri din acest proiect în judeţele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Harghita, Braşov, Sibiu şi Mehedinţi.
„De la Putna au plecat, anul trecut, pe Via Transilvanica, mai bine de 1.500 de oameni anul trecut, iar reacția lor este una grandioasă. Putem să spunem că avem, în sfârșit, o cărare pe care să nu ne pierdem în frumoasa noastră Românie”, a conchis Alin Ușeriu.
Tășuleasa Social este un ONG de mediu, cunoscut mai ales pentru acțiunile de împădurire pe care le desfășoară cu voluntari, dar și pentru o serie de proiecte cu caracter social, educațional, cultural. Cele mai de notorietate ar fi Camionul de Crăciun, Maratonul Via Maria Theresia, Școala de Mers pe Munte, Ziua Voluntarilor sau Pădurea Pedagogică. Acesta are sediul la poalele Muntelui Tășuleasa, la Piatra Fântânele, în Pasul Tihuța.