Unele dintre cele mai spectaculoase obiecte ce fac parte din tezaurul Hunedoarei, pot fi admirate la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva. Este vorba despre obiecte realizate din metale preţioase, aur şi argint, care au intrat în patrimoniul muzeului devean pe parcursul a mai mult de un secol de existenţă. Toate obiectele expuse provin din numeroase locuri de pe întreg arealul hunedorean şi sunt piese ce compun tabloul istoriei acestor locuri.
Datorită valorii incontestabile, bunurile de tezaur sunt păstrate în locuri sigure și prezentate publicului cu respectarea condițiilor de securitate.
Din ce este compus tezaurul hunedorenilor?
Muzeul din Deva este unul dintre acele locuri, unde, sunt păstrate obiecte unice, de o valoare inestimabilă, adevărate izvoare ale trecutului nostru. Însăși istoria acestor artefacte, cotextul istoric în care au fost realizate și modul în care au fost descoperite le aduc un plus de valoare. Toate aceste piese, puse laolaltă, alcătuiesc o expoziție de excepție ce poartă numele „Obiecte de tezaur din colecțiile Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva”.
Printre exponatele prezentate de muzeul devean se numără piese de port și podoabă, chiar și garnituri de costum, monede, piese cu caracter votiv sau părți componente ale unor atelaje.
Galeria de artefacte este organizată sub forma unei naraţiuni expoziţionale în care au fost ilustrate prin obiectele de tezaur mai multe teme, fiecăreia fiindu-i destinate vitrine adecvate.
„Este vorba despre o expoziție cu totul specială, atât prin valoarea faptică, dar mai ales istorică a artefactelor expuse, iar cei care vin să viziteze muzeul, implicit tezaurul, vor rămâne, fără îndoială, cu imaginea existenței unor comunități ce au trăit și evoluat pe teritoriul județului Hunedoara și care au fost caracterizate prin complexitate, fiind artizanii unor obiecte speciale, din metale prețioase, fiecare cu însemnătatea lor pentru timpurile în care au foste create”, a declarat, pentru GO Hunedora, reprezentantul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva, Roxana Stăncescu.
Podoabe de aur, din Epoca Bronzului, și brățări dacice
Povestea începe cu obiectele de podoabă din aur datând din Epoca Bronzului, care au fost descoperite în mai multe localităţi din Transilvania. Unele dintre ele provin din inventare funerare, însă multe altele au fost găsite întâmplător. Acesta este şi cazul pieselor expuse găsite pe teritoriul unor localităţi hunedorene precum Buituri (municipiul Hunedoara), Pricaz (comuna Turdaş), Măgura (comuna Mărtineşti) sau Măgura-Topliţa (comuna Certeju de Sus).
Sunt prezentate apoi două piese din perioada dacică: o brăţară descoperită lângă cetatea de la Băniţa, realizată din tablă de argint şi un ornament zoomorf confecţionat tot din argint, redând o felină.
Tezaurul de la Sărăcsău, din secolul întâi, înainte de Christos
Tezaurul de la Sărăcsău este compus din 22 de obiecte, fibule, brăţări, colane şi inele spiralice pentru păr, constituind accesoriile metalice pentru două costume ceremoniale. Piesele se datează în cea de-a doua jumătate a secolului I ante Christos.
Din expoziţie fac parte și podoabe de epocă romană: un ac, realizat dintr-o tijă de bronz acoperită cu foiţă de aur, o brăţară din aur, păstrată integral, realizată din zale în 8 culcat, îndoite median, ambele descoperite la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, cercei şi inele provenind din mormintele cercetate în necropolele de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Micia şi Cinciş.
Plăcuțele din aur, de la Germisara, închinate zeilor ce patronau apele termale
Piesele centrale sunt cele şapte plăcuţe descoperite în complexul termal roman de la Germisara, ofrande către divinităţile care patronau apele termale de aici. Piesele au fost realizate din foiţe de aur de 22 k. Decorul, executat prin batere pe o matriţă de lemn, constă dintr-un model plisat dispus în „V” care acoperă piesele integral sau doar zonele laterale nervurii centrale. Pe patru dintre cele şapte plăcuţe este inscripţionat câte un text în care apar numele divinităţii şi al persoanei care a făcut darul, iar pe două dintre acestea apare şi imaginea Dianei, respectiv a unui grup de trei nimfe.
Totodată este expusă și o aplică redând capul Gorgonei Meduza, descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Piesa este realizată din bronz aurit şi era fixată pe un suport, prin nituri din fier.
Tezaure monetare din întreg județul și Kosoni din Regatul Dac – Sarmizagetusa Regia
Expoziţia cuprinde și monede din toate epocile, descoperite izolat sau în tezaure monetare.
Periplul numismatic debutează cu stateri de aur cunoscuţi publicului larg sub numele de Kosoni. Aceste piese sunt tipuri monetare a căror caracteristici îi apropie atât de staterul grecesc cât şi de aureus-ul roman. Sunt asemănătoare ca greutate cu moneda grecească, iar ca formă, stil, aspect şi factură cu cea romană, aversul şi reversul reprezentând copii după denari romani. Se presupune că au fost emişi de regele dac Coson-Cotiso, unul dintre urmaşii direcţi ai lui Burebista, în împrejurări istorice şi economice favorabile, având la dispoziţie o monetărie de tip roman, dar înscriindu-şi numele pe avers cu caractere greceşti. În ultimii ani au fost descoperite şi exemplare bătute în argint. Monede de acest tip au fost găsite cu precădere în zona capitalei Regatului Dac – Sarmizegetusa Regia.
În continuare sunt expuse parţial sau integral tezaurele monetare precum cel de la Piatra Roşie, format din 277 de monede din argint romane din perioada Republicii, tezaurul monetar de la Valea Arsului, compus din 23 de denari imperiali, emişi în timpul împăraţilor Vespasian, Traian, Hadrian şi Antoninus Pius, tezaurul de dinari de la Sălciva, dar şi tezaurele mixte de la Nalaţi-Vad şi Vinerea, conținând monede medievale, în special groşi, şi obiecte.
Vă recomandăm și :
