Magna Curia (Curtea Mare) este un monument arhitectural reprezentativ pentru municipiul Deva. Păstrat într-o stare de conservare foarte bună, adăpostește acum colecțiile Muzeului Civilizației Dacice și Romane-Deva.
Palatul, așezat la poalele Cetății Deva, inspiră imaginația oricărui vizitator. Elementele arhitectuale realizate în perioada Renaşterii te trimit cu gândul la viața micului oraș de la sfârşitul sec. al XVI-lea, la prinți, prințese, povești de iubire, trădări și revolte.
O clădire veche, de sute de ani, adăpost pentru voievozi, generali și principi
Castelul Magna Curia are o vechime de peste 500 ani, iar existența sa se leagă de Deva Citadel, loc de refugiu și apărare, dar impropriu unei locuințe permanente. Castelul a fost pe rând locuință princiară, nobiliară sau sediu administrativ al regiunii. Acesta a apărut pentru prima dată în documente de la 1520, când nobilul Benedict a fost numit „castellanus et privisor curiaede Dewa”. Clădirea a fost locuită de-a lungul vremii de voievozii Sigismund Bathory, generalul Basta, Ștefan Bocskay, Gabriel Bathory.
Actuala înfățișare a fost dată în perioada în care i-a aparținut lui Gabriel Bethlen. Luminatul principe al Trasilvaniei, născut în localitatea Ilia, nu departe de Deva, s-a îngrijit de principalele clădiri ale comitatului Hunedoara, printre acestea fiind Cetatea Deva și castelul Magna Curia.
De la principele Gabriel Bethen, la Venus de Murány
După ce a fost ales principe al Transilvaniei, în anul 1613, Gabriel Bethlen donează domeniul Devei soţiei sale Susana Károly, care rămâne proprietara castelului până la decesul său survenit în anul 1622. Astfel, castelul ajunge în posesia nepotului de frate al principelului, Ştefan Bethlen. Ulterior, după moartea timpurie acestuia, domeniul trece în proprietatea soţiei Maria Széchy, a cărei frumuseţe şi viaţă aventuroasă se regăsește în literatura maghiară. Odată cu frumoasa nobilă, pe care opere literare o menționează sub numele de Venus de Murány, este menționat și castelul de la poalele cetății.
Atacată de soțul părăsit, în toiul nopții, cu sute de călăreți
Maria Széchy a reprezentat, în istoria locală, un personaj care a rămas în memoria colectivă, de-a lungul a peste 400 de ani, prin frumusețea sa, curajul de a-și apăra principiile și de a nu se supune canoanelor vremii, fiind deopotrivă blamată și adulată.
Mária Széchy s-a căsătorit la vârsta de 17 ani și era de o frumusețe copleșitoare. După doar trei ani, rămâne văduvă, însă după un doliu de cinci ani, se recăsătorește cu Ștefan Kun, nobil transilvănean din Satu Mare, care o forțează să părăsească Deva și să se mute pe domeniile sale. Iubirea dintre cei doi nu a durat atât de mult, căci la scurtă vreme după căsătorie, Mária își părăsește soțul și se întoarce la Deva. Ștefan Kun nu se împacă cu această idee și încearcă să o recucerească pe Mária Széchy, fără succes însă. Atunci, soțul părăsit a luat decizia de a ataca prin surprindere, în miezul nopții, Magna Curia, cu 300 de călăreți.
Luptă armată între soți, pe Cetatea Deva
Trezindu-se în toiul nopții de zgomotele atacului celui de-al doilea soț, Mária Széchy are timp, până când oamenii lui Kun sparg poarta castelului, să se strecoare printr-un geam spre „grădina cu pergole” și se refugiază în Cetatea Deva. O dovadă clară că era o femeie curajoasă și nonconformistă a fost că nu s-a ascuns în cetate, ci s-a pus în fruntea garnizoanei cetății și a respins atacul soțului, cu arme și tunuri.
În anul 1640, Mária Széchy ia decizia de a vinde cetatea, castelul și domeniul Devei, pentru 6.000 de taleri, principelului Gheorghe Rákóczi I. Cu acest prilej a fost întocmit un inventar din care reiese că aproximativ acelaşi număr de încăperi se regăsesc şi astăzi.
Fântâna cu blazonul familiei, păstrată și astăzi
Elementele arhitectuarale care atrag atenția sunt balconul de deasupra intrării principale, construit în formă de lojă în stil baroc, compoziţiile florale ce se împletesc cu figurile a doi Atlaşi, precum și impunătorul șemineu bogat ornamentat din principala sală a castelului
În exteriorul clădirii se mai păstrează fântâna care se afla în mijlocul curţii interioare şi care conţinea elementul principal al blazonului familiei Daniel, o lebădă cu săgeata în gât, ornament ce se regăsește și la Castelul Daniel din Tălișoara.
Legenda spune că blazonul familiei Daniel, prezent și la castelul Magna Curia, ar fi fost conferit familiei în semn de recunoştinţă pentru serviciile oferite de către principele Transilvaniei, Bethlen Gabor, personaj căruia i se datorează în mare parte aspectul castelului din Deva.
Magna Curia, pusă în valoare prin diferite evenimente
Din anul 1938 castelul a devenit sediul Muzeului Judetean Hunedoara, devenit în anii 90, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane.
Magna Curia a fost pusă în valoare prin diferite tipuri de manifestări, de-a lungul timpului, inclusiv din cele contemporane, prin proiectii digtale și restaurare digitală: -Venus de Magna Curia, Venus Reloaded (2019);
-restaurare digitala șemineu baroc, Sala Șemineului Magna Curia (2021).
„Magna Curia găzduiește în prezent expoziții, unele cu caracter temporar, altele cu caracter permanent, ce prezintă publicului obiecte din patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva: arheologic, istoric, de artă și științele naturii. Magna Curia este locul unde de desfășoară diverse evenimente cultural-istorice, organizate de Muzeu, cu caracter național și internațional.
Unul dintre aceste evenimente este Noaptea Muzeelor, un concept ce se derulează la nivel european, în fiecare an. Anul acest va avea loc în 14 mai. Dincolo de accesul gratuit în expozițiile deja deschise spre vizitare, programul acestei manifestări va cuprinde o serie de elemente de punere în valoare a patrimoniului muzeal, pe de o parte și de divertisment cultural, pe de altă parte. De asemenea, vor mai avea loc diverse alte tipuri de evenimente, organizate de muzeu, cu concepte și pe teme diferite”, a declarat, pentru GO Hunedoara, Roxana Stăncescu, reprezentantul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.
