În vara anului 2013, la rădăcina unui arbore prăbușit pe Dealul Grădiștei, din Munţii Şureanu, la Sarmizegetusa Regia, a fost găsit unul dintre cele mai importante artefacte care face referire la civilizația dacică. Descoperirea a avut un caracter întâmplător, arborele care ținea captivă matrița din bronz între rădăcinile sale fiind doborât de o puternică furtună ce se abătuse peste Munții Orăștiei într-o noapte.
Descoperirea matriței din bronz a fost un eveniment total neașteptat. O astfel din piesă având în primul rând un caracter de noutate pentru spațiul nostru geografic.
După ce a parcurs un complex program de restaurare, matrița a fost prezentată publicului și a rămas expusă cu caracter permanent într-o sală special amenajată în Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. În acest fel, piesa cu o mare valoare de patrimoniu beneficiază de condiții de siguranță ridicate.
Ce este matrița și pentru ce era folosită
Matrița este un obiect masiv, realizat din bronz, foarte probabil prin metoda cerii pierdute, cu opt feţe, dintre care două au formă hexagonală, iar celelalte sunt rectangulare.
„Cu ajutorul matriţelor de acest tip se ornamentau foi subţiri din metale preţioase: aur, argint sau din aliaj pe bază de cupru. Imprimarea motivelor se făcea prin presarea acestor foiţe în interiorul modelului redat în negativ, cu ajutorul unor unelte realizate din materiale relativ moi, în special lemn, dar şi corn sau cupru”, a declarat, pentru GO Hunedoara, Roxana Stăncescu, conservator la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
Piesa a fost descoperită într-o stare bună de conservare, pe suprafaţa ei observându-se urme de utilizare. Cel mai probabil meșterii din capitala dacică au folosit matrița pentru a realiza medalioane, falere, aplici ornamentale pentru vase, casete şi mobilier sau elemente ale unor bijuterii.
Arată puterea financiară și apetitul dacilor pentru obiecte frumos ornamentate
În urmă cu 2.000 de ani, o asemenea piesă era costisitoare, ceea ce arată puterea financiară a conducătorilor statului dac, dar și apetitul acestora spre obiecte frumos ornamentate.
„Reprezentările de pe matriţă conțin diverse elemente reale, dar şi mitilogice, o enumerare a animalelor redate putând fi relevantă din acest punct de vedere. Astfel, printre animale reale se numără felinele mari (leul, tigrul și leopardul), apoi ursul, mistreţul, lupul, taurul, bourul sau zimbrul, câinele, cerbul, calul, ţapul, antilopa, iepurele, elefantul, rinocerul și hipopotamul, la care se adaugă şi animale fantastice, mai precis grifonii. Unele dintre aceste animale se regăsesc frecvent în reprezentările antichităţii, pe spaţii largi, altele sunt însă mai rare şi pot da indicii privind datarea piesei”, a menționat reprezentantul muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.
Felinele mari sunt reprezentate frecvent în antichitate, în diferite contexte tematice. Reprezentare pe matriță a unor animale precum leul și elefantul, străine teritoriului locuit de daci, demonstrează legătura cu civilizațiile din spațiul mediteranean, unde aceste animale erau frecvent reprezentate. În schimb, apariţiile rinocerului şi hipopotamului pe piesă sunt surprinzătoare, deoarece imaginile acestora au fost rare în antichitate. Aceste animale puteau fi văzute în cadrul jocurilor din amfiteatru.
Pe de altă parte, grifonul este o creatură fabuloasă, născută în imaginarul oriental încă din mileniul IV î. Hr., el reprezentând un motiv frecvent în artele decorative antice. Pe matriţă se află trei tipuri de grifoni: grifonul-vultur, grifonul-leu şi grifonul-lup. Dacă primele două tipuri se regăsesc pe un spaţiu larg, grifonul-lup este specific spaţiului nord-pontic.
Două stiluri decorative distincte, ilustrate pe matriță
Pe matriţa de la Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate două stiluri decorative distincte: cel mediteraneean, elenistico-roman şi unul inspirat de tradiţiile din lumea nord-pontică. Informaţiile oferite de cercetările arheologice și unele detalii iconografice de pe piesă indică faptul că aceasta a fost realizată şi utilizată în sec. I d. Hr. (poate a doua jumătate a acestuia) sau la începutul secolului II d. Hr.
„Descoperirea matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate”, a conchis Roxana Stăncescu.
Vă recomandăm să citiți și:
