Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva găzduiește, joi, 24 noiembrie, de la ora 11:00, în sălile destinate artelor vizuale, o expoziție specială, de suflet, denumită „Dincolo de poveste. Graiul straielor moştenite”.
Expoziția alcătuiește zeci de piese de port popular și podoabe, din mai multe zone ale țării. Hunedoara participă la acest eveniment cu trei piese de port popular din zona Orăștie. Cea mai veche, un șorț din zona Turdaș, datează din secolul XIX. Alături de acesta va fi expusă și o cămașă a fondatorului muzeului din Orăștie, veche de un secol, pe care o purta, în tinerețe, în zilele de sărbătoare, precum și o cătrință purtată în copilărie de o îndrăgită profesoară din Orăștie. Și aceasta din urmă are o vechime considerabilă.
Graiul acestor straie se va auzi în Palatul Magna Curia, de la poalele cetății, până la finele acestui an.
Expoziție itinerantă cu aproape 40 de piese
Expoziția este rezultatul unui proiect inițiat de Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, realizat în parteneriat cu mai multe instituții din întreaga țară, printre care și muzeul devean. În cadrul acestui proiect, fiecare instituție participantă a contribuit cu câte trei piese de port sau podoabe tradiţionale specifice românilor sau minorităților naţionale, prezente în zonele pe care le reprezintă instituţiile implicate.
„Sub forma unei expoziții itinerante, au fost reunite 36 piese care ne arată varietatea formelor și motivelor, precum și faptul că, deși ne aflăm în părți diferite de țară, există o mulțime de elemente care ne unesc”, a declarat, pentru GO Hunedoara, muzeograf Daniela Șendroiu, de la Secția de Etnografie și Artă Populară Orăștie.
Straiele hunedorene și poveștile lor de veacuri
Muzeul Civilizației Dacice și Romane participă la această expoziție cu trei piese care fac parte din patrimoniul Secției de Etnografie și Artă Populară Orăștie. Una dintre acestea, o cămașă bărbătească de sărbătoare, a aparținut lui Ioan Valeriu Todea, unul dintre fondatorii muzeului orăștian.
„Cămașa bărbătească de sărbătoare a intrat în patrimoniul secției din Orăștie prin donația făcută de fiica fondatorului acestui muzeu, Ileana Todea (Fazekas), în anul 2012, cu prilejul aniversării a 60 de ani de la înființarea muzeului. Aceasta este cămașa pe care I. V. Todea a folosit-o în tinerețe. Cămașa este confecționată din pânză de in alb țesută în casă, croită din două foi, unite prin coasere manuală, gulerul este tip bentiță, îngust, cusut de cămașă”, a menționat muzeograful Daniela Șendroiu.
Cătrința, purtată în copilărie de o îndrăgită profesoară din Orăștie
Cea de-a două piesă aflată în expoziție, cătrința, a aparținut profesoarei Socol Elena, născută în satul Cioara, Raionul Orăștiei, în anul 1929. Aceasta a absolvit Facultatea de Științele Naturii din cadrul Universității Babeș – Bolyai din Cluj-Napoca în anul 1954, fiind profesoară până la pensionare în anul 1985. După această perioadă, majoritatea timpului și l-a dedicat muncii artizanale, foarte apreciate la nivelul comunității orăștiene.
„Această cătrință, purtată în copilărie de către profesoara Socol, aparține portului femeiesc nou, de sărbătoare, apărut ca urmare a influențelor din zona învecinată, Mărginimea Sibiului. Este realizată din postav negru, având formă dreptunghiulară, cu dantelă florală (cipcă) prinsă pe laturile lungi și ciucuri aplicați în partea de jos negrii și aurii. Este ornamentată în partea inferioară cu motive florale realizate cu auriu și negru. Iar în talie se leagă cu un șnur negru din bumbac”, explică Daniela Șendroiu.
Șorțul, „trecut” de ambele războaie mondiale
Cea de-a treia piesă din expoziție este un șorț, ce aparține portului popular românesc vechi din Ținutul Orăștiei. Acesta provine din localitatea Turdaș, din apropierea Orăștiei, fiind realizat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Dacă „aruncăm o privire” înapoi în timp, am putea spune că această piesă de port „a supraviețuit” ambelor războaie mondiale și, poate, a fost purtat la Marea Unire de la 1918. În vremea în care acesta a fost realizat, zona Orăștiei era parte din Imperiul Austro- Ungar.
„Este o piesă de formă dreptunghiulară confecționată din două bucăți de țesătură realizate în casă, finisate, în talie fiind încrețită. Decorul este dispus pe toată suprafața în registre transversale, cele două foi nu se îmbină perfect astfel că aceste registre nu sunt sincronizate. În talie predomină culoarea alb, în timp ce pe poale se regăsesc trei registre mai late de motive între care se poate distinge tricolorul românesc. Motivele ornamentale sunt cele geometrice, iar cromatica este în roșu, alb, negru, galben, albastru”, a menționat Daniela Șendroiu.
Exponatele din această expoziție provin din Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud: Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş, Muzeul de Etnografie Braşov, Muzeul Maramureşean Sighetu Marmaţiei, Muzeul Brăilei „Carol I”, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane şi Colecţia Etnografică Marius Matei.
Foto: Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva
