Cetatea Orăștiei este un ansamblu de monumente istorice aflat chiar în centrul municipiului cu același nume. Zidul de apărare, ce constituia un sistem de fortificații medievale specifice, se înalță în fața turiștilor, protejând cetatea.
A fost construită în jurul anului 1300, însă a fost atestată documentar în anul 1544 de către Sebastian Munster, iar prin anul 1560 de către Giovanandrea Gromo. Fortăreaţa era foarte bine proiectată şi solidă, iar aici se retrăgeau localnicii oraşului cu ocazia invaziilor tătare şi, mai târziu, ale turcilor. Cetatea cuprinde un spațiu restrâns, fiind considerată mai mult o biserică fortificată, decât o incintă orășenească.
Cetatea Orăștiei a fost inițial o incintă din piatră de formă rectangulară, prevăzută cu turnuri, șanț cu apă și pod ce se ridica. În secolele XVI și XVII a suferit, însă modificări și amplificări. Fortificația a avut de suferit în timpul invaziilor turcești din 1438 și 1479, fiind asediată în 1561 și renovată în 1631.
Cetatea are o formă rectangulară, cu latura estică ușor semicirculară. Lungimea de la est la vest era de 91 de metri, iar lățimea sud-nord de 84,5 metri. Zidurile au fost construite din piatră de râu prinse cu mortar din var și nisip cu granulație mare. Grosimea zidurilor era între 1,55 și 1,70 m. Ulterior, Cetatea Orăștiei a fost preluată de către comunitatea de sași care a dat naștere orașului Orastie.
În incinta cetății a fost descoperită rotonda ecleziastică, o capelă circulară, care este un complex arheologic aflat sub nivelul solului, care datează, cel mai probabil, din secolul XI. Rotonda de aici conține pereții unui lăcaș bisericesc.
Tot aici se află și ansamblul format din biserica reformată (calvină) refăcută în sec. XIV de maghiari și biserica evanghelică (luterană) ridicată în secolul XIX de sași. În timpul cecetărilor arheologice sistematice din ultimii ani s-au descoperit aici, 49 de monede medievale.
Cetatea Orăștiei a fost un important obiectiv arhitectural și militar. Lucrările au demarat imediat după 1300 când apare o incintă din piatră, întărită după 1347 și protejată de un șanț aferent cu apă. Tot atunci, se construiește și turnul de intrare, restul bastioanelor au fost edificate imediat după anul 1400.
Există documente care atestă funcțiile acestei cetăți prin bastioanele ei: în unul se păstra praful de pușcă, într-altul era locul de tortură al răufăcătorilor, iar altele folosite ca hambare și magazii pentru alimente, un altul având amenajat și un cuptor de copt pâine.
La începutul secolului al XV-lea, o oaste turcească jefuieşte şi arde Cetatea Orăștiei, ducând în robie mii de localnici şi obligând Scaunul Orăştiei la plata unui bir. O nouă distrugere are loc sub atacul armatei turceşti conduse de Murad al II-lea, susţinut în atacarea Scaunelor Săseşti de armata munteană a lui Vlad Dracul.
Ladislau Olah, judele regal al Orăştiei, ia parte la răscoala saşilor din Transilvania împotriva regelui Matei Corvin, pierzându-şi viaţa în timpul represaliilor. Spre jumătatea secolului al XV-lea, Transilvania este în plină invazie turcească, Cetatea Orăștiei fiind iar prădată şi incendiată. Matei Corvin aprobă alegerea liberă a judelui regal de către saşi, maghiari şi valahi ai comunităţii Orăştie.
Alegerea judelui precede noile conflicte cu armatele turceşti conduse de Ali şi Skender Mihaloğlu şi însoţite de oşteni din Ţara Românească, sub conducerea lui Basarab al IV-lea.
Armata transilvăneană condusă de voievodul Ştefan Báthory reuneşte munteni, saşi, şvabi, maghiari, sârbi, din Timişoara, Sibiu, Serbia, Țara Românească, Alba-Iulia – cel mult 25.000 oameni se înfruntă cu efectivele de 34.000 de călăreţi în bătălia de pe Câmpia Pâinii.
Mari strategi militari şi efectivele lor se alătură armatei transilvănene: comitele de Timiş Paul Chinezul, despotul sârb Vuk Grgurević, viitorul voievod al Transilvaniei Bartolomeu Dragfi şi alţii. Armatele turceşti sunt înfrânte cu mari pierderi, aliaţii lor munteni fiind complet nimiciţi. În memoria victoriei asupra turcilor, Ştefan Báthory ridică o capelă lângă actuala comună Aurel Vlaicu.
Detalii proiect de restaurare Cetatea Orăștiei și pe www.orastie.info.ro
Sursa foto: Facebook/Orăștie