Destinația ecoturistică Țara Hațegului – Retezat acoperă trei dintre cele mai importante zone turistice din România – Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului și Parcul National Retezat, ambele cu recunoaștere internațională UNESCO, precum și o parte a unei alte arii protejate mari, respectiv Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina. Atractivitatea zonei este dată de multitudinea de obiective naturale, istorice și culturale, dar și de cele peste 40 de trasee de drumeție sau de biciclete, cele de cicloturism fiind omologate de către Ministerul Turismului, în premieră națională. Destinația ecoturistică Țara Hațegului – Retezat, a treia astfel de zonă din România certificată de către Ministerul Turismului, în iunie 2016, își propune să ofere vizitatorilor o experiență unică, prin intermediul produselor, serviciilor de ecoturism la cele mai înalte standarde, dar și prin promovarea unei atitudini responsabile față de mediu și comunitatea locală.

Destinația ecoturistică Țara Hațegului – Retezat are trei ambasadori de imagine – Toma Coconea, parapantist, ultramaratonist, singurul sportiv invitat să participe la toate edițiile Red Bull X-Alps, cea mai dură competiție de anduranță din lume, Avel Ritișan (Piff) – alpinist, salvator montan, cel care a condus, în anii ”80, prima expediție românească în Himalaya și Avram Iancu, primul român care a traversat înot Canalul Mânecii care a parcurs întregul curs al Dunării, de la izvoare la vărsarea în Marea Neagră.

Asociația de Turism Retezat este coordonatoare a parteneriatului public – privat care manageriază proiectul de dezvoltare și promovare a Destinației ecoturistice Țara Hațegului – Retezat, constituit din instituții și unități implicate în domeniul turismului, protecției mediului, învățământului și administrației publice locale și centrale și este finanțat de către Romanian American Foundation și Fundația pentru Parteneriat, cu susţinerea Asociaţiei de Ecoturism din România.
Membrii parteneriatului sunt:

Asociația de Turism Retezat
Administrația Parcului Național Retezat
Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului – Universitatea din Bucureşti
Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina
Județul Hunedoara prin Consiliul Județean
Instituția prefectului județului Hunedoara
Primăria Orașului Hațeg
Primării de comune din Țara Hațegului (Totești, Sarmizegetusa, General Berthelot, Densuș, Baru, Răchitova, Sălașu de Sus și Sântămăria Orlea)
Colegiul Național „I.C. Brătianu” Hațeg
Serviciul Public Județean Salvamont Hunedoara
Inspectoratul de Jandarmi Județean „Decebal” Hunedoara
Asociația Intercomunală Țara Hațegului
Unități turistice din Hațeg și Țara Hațegului.

*******

10 LOCURI PE CARE TREBUIE SĂ LE VIZITAȚI ÎN ȚARA HAȚEGULUI – RETEZAT
Despre Țara Hațegului – Retezat
O călătorie în Țara Hațegului – Retezat este o călătorie în timp. Veți descoperi lumi dispărute acum 70 de milioane de ani, veți sta față în față cu dinozauri în mărime naturală, veți explora vulcani și urme ale unei mări dispărute. Venind în vremuri mai recente, veți vedea peisaje montane, lacuri și plante carnivore, toate rămase din era glaciară, de acum 10.000 de ani, iar apoi vă veți bucura de urmele din antichitate lăsate de romani, la Sarmizegetusa Ulpia Traiana, precum și primele lăcașuri ale creștinismului – Biserica Densuș. Și dacă tot sunteți în zonă, nu ratați faimoșii virșli de Sălaș! Iar ca experiența să fie completă, vă recomandăm și un deț de vinars făcut din prune de Răchitova!

Cu grijă față de natură și oameni
Pământul pe care pășiți este unul extrem de important!
Țara Hațegului – Retezat cuprinde valori extraordinare ale naturii sau create de om, atât de speciale încât au fost recunoscute de UNESCO drept Rezervație Omul și Biosfera (1979) și Geoparc Internațional UNESCO (2015).
Cum se ajunge?
Cu mașina – E79 Târgu Jiu – Petroşani – Haţeg – Simeria (Deva) şi DN 68 Caransebeş – Haţeg.

Cu trenul – cea mai apropiată staţie din zonă este Subcetate. Legături directe: Bucureşti Nord, Cluj-Napoca, Timişoara Nord, Arad, Mangalia, Craiova.
Informaţii: www.infofer.ro, www.regiotrans.ro
Cu autobuzul –  curse zilnice, din principalele orașe. Informaţii: www.autogari.ro, www.mersulautobuzelor.ro

1. Parcul Național Retezat
Masivul Retezat este caracterizat de relieful glaciar unic în România, cu peste 20 de vârfuri mai mari de 2000 de metri, numeroase lacuri glaciare, printre care cel mai întins (Bucura) şi cel mai adânc (Zănoaga). La acestea se adaugă peste o treime din speciile de plante din România care se găsesc aici (1190), dintre care 90 nu mai pot fi văzute nicăieri altundeva în lume. La poalele înălțimilor crenelate sunt întinse păduri virgine unde vei găsi animale sălbatice demult dispărute din alte zone ale Europei. Primul parc național din România, fondat în 1935 de către Alexandru Borza și Emil Racoviță, are o rețea de peste 50 de trasee turistice.

2. Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului: Casa Geoparcului – Hațeg și Casa vulcanilor – Densuș
Țara Hațegului este cunoscută pentru dinozaurii pitici care au trăit pe aceste meleaguri în urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani. Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului vă oferă o călătorie în timp, în Istoria Pământului și Istoria Omului. Dacă vreți să cunoașteți povestea lui Balaur Bondoc – singura specie din lume cu nume științific românesc, vă invităm la Casa Geoparcului, situată în centrul orașului Hațeg. Iar dacă vreți ca cei mici să experimenteze o zi din viața unui paleontolog, vă așteptăm la Casa vulcanilor din Densuș.

3. Bisericile de piatră – Biserica ortodoxă „Sf. Nicolae” Densuș, Biserica Reformată Sântămăria – Orlea, Mânăstirea Prislop, Mânăstirea Colț
Biserica din Densuş este o construcţie a cărei poveste nu a fost pe deplin descifrată. Atât originea, cât şi data construcţiei bisericii sunt controversate. Unii cred că a fost la început un templu roman al Zeului Marte, transformat în biserică în sec. XII – XIII. Alţii susţin că era în Antichitate mausoleul generalului roman Longinus Maximus a cărui soţie a descoperit religia creștină şi a amenajat în locul mausoleului prima biserică de la nord de Dunăre. Astăzi, biserica are un aspect neobişnuit, fiind un amestec de stiluri şi materiale. Unele ferestre sunt de fapt racorduri de canalizare romană, zidurile bisericii sunt sprijinite de coloane, altarul este un capac de sarcofag, leii de pe acoperiș erau statui romane, iar pietrele masive din ziduri păstrează cioplituri antice. Puteţi vedea în zidurile ei chiar şi bucăţi din ruinele romane de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa: cărămidă romană, coloane, pietre cu inscripţii antice sau chiar statui. În interior se găsește un alt unicat: în icoana Sfintei Treimi, Hristos este îmbrăcat în costum popular românesc.
Ca toate bisericile cisterciene, Biserica din Sântămăria – Orlea a fost dedicată Fecioarei Maria şi este o construcţie simplă, însă de dimensiuni impresionante, fiind cea mai mare biserică medievală din Ţara Haţegului. La început, biserica avea în interior zece picturi murale cu motivul crucii. Odată cu schimbările confesionale ale comunităţii, a devenit ortodoxă şi a fost repictată într-un stil ce îmbină elementele bizantine cu cele occidentale. Mai târziu, fiind transformată în biserică reformată, picturile au fost acoperite cu var. Astăzi, frescele din biserică sunt scoase la lumină şi sunt considerate a fi unele din cele mai reuşite picturi medievale de la noi din ţară. Veţi vedea că în unele locuri frescele bizantine sunt şterse, lăsând la vedere şi stratul de pictură mai veche.
Deşi este în Transilvania, Mânăstirea Prislop a fost construită în stilul mănăstirilor din Ţara Românească. Cum de s-a întâmplat acest lucru? Se spune că Domniţa Zamfira, fiica unui Domnitor al Ţării Româneşti, fiind foarte bolnavă, a venit la mânăstire. Aici a băut din apa unui izvor şi s-a însănătoşit. Drept mulţumire, a reconstruit edificiul şi a rămas aici tot restul vieţii. Mai târziu, cel care a adus renumele mânăstirii a fost Arsenie Boca, Sfântul Ardealului sau Părintele Înţelept.
Au fost vremuri, în Evul Mediu, când Mânăstirea Colț nu era un simplu lăcaș de cult. Pe atunci jafurile și atacurile erau foarte frecvente. Și de aceea mânăstirea avea un turn fortificat, unde călugării păstrau obiecte de valoare și se adăposteau în caz de pericol. Turnul avea ziduri groase de peste un metru și ferestre înguste de unde călugării puteau trage, fără să poată fi țintiți la rândul lor. Astăzi, la Colț, se mai păstrează, încă, turnul fortificat și poveștile oamenilor care au fost legați de mânăstire. Una dintre ele este cea a ctitorului lăcașului de cult. Se spune că acesta a fost îngropat în biserica mânăstirii. Și că osemintele sale sunt sfinte. Peste drum de lăcașul de cult se pot vedea ruinele Cetății Colț, despre care se crede că a fost sursa inspirației lui Jules Verne pentru “Castelul din Carpați”.

4. Sarmizegetusa Ulpia Traiana – Ruinele capitalei Daciei romane și Muzeul de arheologie
Vreţi să păşiţi pe istorie la propriu? Mergeţi la Sarmizegetusa, satul aşezat pe ruinele capitalei romane a provinciei Dacia: Ulpia Traiana Sarmizegetusa! Aici puteţi vizita ruinele unor clădiri din vechiul oraş-cetate: templele, atelierele, băile publice, amfiteatrul şi forul. Sau puteţi face o plimbare prin sat, unde prin curţile oamenilor se mai văd urmele zidurilor ce înconjurau oraşul antic. Veţi vedea bucăţi din ruinele romane chiar şi în pereţii gospodăriilor, fântânilor, cetăţilor şi bisericilor. Şi asta nu numai în Sarmizegetusa. Peste tot în Ţara Haţegului, clădirile părăsite după retragerea romanilor, au devenit pentru localnici o adevărată sursă de piatră de construcţie.

5. Rezervația de zimbri Hațeg – Slivuț
Sunteţi curioşi cum arătau pădurile de unde culegeau dacii plante medicinale pentru faimoasele lor leacuri? Sau poienile unde îşi construiau locuinţe? Atunci faceţi o plimbare prin Pădurea Slivuţ. Se pare că această pădure de stejar este asemănătoare celei care, în trecut, era în aceeaşi măsură un adăpost pentru daci şi un labirint întunecos pentru străini. Astăzi, atracţia Pădurii Slivuţ sunt zimbrii, crescuţi aici în captivitate, din 1958, când a luat naștere prima rezervație de gen din România.

6. Cooperativa Hațegana
Găsiți vechile meșteșuguri ale hațeganilor! Vizitați centrul expozițional al Cooperativei Hațegana, situat în Hațeg, și cumpărați-vă o ie sau o cămașă cusută manual! Din 9 ianuarie 1971 şi până acum, Cooperativa Hațegana se mândrește cu faptul că este singura cooperativă de artă populară din judeţul Hunedoara care a existat fără întrerupere. Producția de bază s-a axat dintotdeauna pe ii și bluze brodate manual, mai ales de către soțiile de mineri din Valea Jiului, zona Bradului și Țara Hațegului. Modelele create si executate de Cooperativa Hațegana sunt și astăzi inspirate din neasemuitul tezaur etnografic al Țării Hațegului și Ținutului Pădurenilor.

7. Cetatea Mălăiești
Sunteţi curioşi cum arăta una dintre micile cetăţi medievale din Ţara Haţegului? Puteţi vizita cetatea de la Mălăieşti. Cetatea medievală de aici s-a dezvoltat asemeni altor fortificaţii din zonă. La început a fost ridicat doar un turn-locuinţă. Acesta a fost apoi împrejmuit cu ziduri de incintă, iar mai târziu au fost construite şi patru turnuri bastion. Se spune că cetatea era mult prea mică pentru a putea face faţă unui atac mai serios şi avea mai degrabă rol de apărare în conflictele dintre nobilii locali. Chiar şi aşa însă, se pare că nu era îndeajuns de rezistentă, căci a fost distrusă într-un război civil. Astăzi, după o reabilitare completă, vă puteți bucura de măreția ei de odinioară. La întoarcere, puteți poposi în Sălașu de Sus, pentru o degustare de virșli – cârnați tradiționali din carne de oaie.

8. Parc Aventura Râușor
Dacă doriți o porţie bună de adrenalină, puteți face o plimbare până la Râuşor (lângă Baza Salvamont). Traseul suspendat este deschis indiferent de perioada anului, iar pentru parcurgerea lui  trebuie să aveți doar un pic de curaj, multă voinţă şi, mai ales, trebuie să respectaţi cele câteva reguli de bază pe care vi le spune, înainte de a vă lansa în mica aventură, supraveghetorul. Traseul a fost realizat într-o manieră „eco”, fără niciun cui. Lupta cu propriul simţ al echilibrului, cu propria frică şi cu dorinţa de a merge până la finish începe cu un „pod indian”, urmat de butucii suspendaţi şi plasa de pescar. O dată ce ați ajuns la capăt, sunteți recompensați cu o coborâre în tiroliană, pe o lungime de 85 de metri. Trebuie să vă anunţaţi intenţia de parcurgere a traseului la Baza Salvamont din Râușor, com. Râu de Mori (0254 890 600).

Foto Mircea Bezergheanu

Foto Mircea Bezergheanu

9. Fundătura Ponorului
În Țara Hațegului veți întâlni la tot pasul peisaje și frumuseți ale naturii, dar câteva locuri sunt cu adevărat remarcabile. Fundătura Ponorului din Munții Șureanu – Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina este faimoasă în toată țara pentru peisajele de basm cu care încântă, indiferent de anotimp, ochii privitorilor. Puteți ajunge în Fundătura Ponorului parcurgând traseul tematic Relieful carstic din Munții Șureanu, cu plecare din satul Ponor, com. Pui.

10. Muzee de artă populară: Muzeul Țării Hațegului – Hațeg și Muzeul satului hațegan – Peșteana
Sunteţi interesaţi de arta populară? Vreţi să cunoaşteţi din tradiţiile locului? Vă propunem să faceţi o vizită la Muzeul Ţării Haţegului aflat în centrul orașului Hațeg, lângă podul peste râul Galbena. Puteţi vedea aici de la oale tradiţionale din lut, costume populare, linguri şi vase sculptate din lemn, până la instrumente muzicale şi jucării ţărăneşti. Să nu fiţi surprinşi când veţi vedea că ţăranii foloseau în gospodărie unelte ingenioase. Unele dintre ele, cum sunt răzătoarea sau compasul lemnarului, din colecţie, sunt chiar strămoşii ustensilelor moderne pe care le avem astăzi în casele noastre.
La Peșteana, în com. Densuș, într-o casă tradițională din lemn, unul dintre localnici, Nenea Antonică, a strâns obiecte din lumea veche a satului. Puteți vedea în colecția sa de la Muzeul satului hațegan lucruri inedite. Câteva dintre obiectele ce erau folosite în gospodărie sunt: plasa de păstrat pește confecționată din sârmă împletită, pisăul de măcinat condimente, care nu este altceva decât o bucată de piatră în formă de tocător sau colții de fier care se prindeau de talpa încălțărilor atunci când era ghețuș. În plus, Nenea Antonică vă poate spune povești interesante. Iar dacă sunteți curioși vă poate arăta cum se făcea un stup tradițional, împletit din liane și căptușit cu lut.

Pentru mai multe detalii, vă rugăm să descărcați aplicația oficială Țara Hațegului – Retezat de pe Google Play și App Store!

Scrie o recenzie

Recenzia ta pentru aceasta locație

angry
crying
sleeping
smily
cool
Încarcă

Your review is recommended to be at least 140 characters long

image

imageYour request has been submitted successfully.

building Own or work here? Claim Now! Claim Now!
image