Dacă ajungeți în vizită la Castelul Corvinilor, din Hunedoara și rămâneți aici o zi sau două, ați putea să vă întreptați și către Ținutul Pădurenilor, o zonă de poveste, unde principala atracție este Lacul Cinciș. Acesta se află la o distanță de numai 6 kilometri de municipiul Hunedoara, la doar 300 de metri în amonte de confluența cu Râul Runcu și este, astăzi, principala zonă de agrement a Hunedoarei. Astfel, dacă ați decis să vizitați Castelul Corvinilor, ați putea da o fugă și până la Cinciș.
Ce este și cum a apărut Lacul Cinciș
Potrivit reprezentanților Administrației Bazinale de Apă Mureș, barajul, pentru că lacul este unul antropic (construit de om, nu unul natural), barajul a fost ridicat în perioada anilor 1961-1964 pentru alimentarea cu apă a Combinatului Siderurgic de la Hunedoara din acea vreme, pentru alimentarea cu apă a municipiului Hunedoara (doar ca sursă de rezervă/ secundară în anumite perioade), dar și ca zonă de agrement pentru metalurgiștii hunedoreni. Astăzi barajul este folosit și la producerea energiei electrice, printr-o micro-hidro-centrală amplasată în naval de baraj, iar construcția, în sine, are și rol pentru atenuarea undelor de viitură. Categoaria de importanță a Barajului Cinciș este B: baraj de importanță deosebită.
Lacul blestemat
Pentru a crea lacul de astăzi, autoritățile comuniste din urmă cu 60 de ani au inundate valea pe care se întindeau, la acea vreme, cinci sate și cătune: Cinciş-Cerna, Valea Ploştii, Baia lui Crai, Moara Ungurului şi Ciuleni. În total, satele aveau în jur de 500 de sufletete, toate mutate în satul nou, modern, aflat astăzi pe culmea dealului și care se numește simplu, Cinciș. Nu sunt puțini cei care s-au înecat, de-a lungul anilor, în apele lacului, așa că poveștile cum că acesta ar fi blestemat, nu au întârziat să apară. Cine ajunge la arhive și vede casele frumoase din Cincișul de odinioară, dar și din Valea Ploștii, Baia lui Crai, Moara Ungurului și Ciuleni nu poate să nu se gândescă la faptul că proprietarilor din acele vremuri nu le-a fost ușor să-și lase vetrele și casele construite cu mâinile lor pe fundul lacului. Blesteme la adresa comuniștilor vor fi fost, apa lacului este una cu turbiditate ridicată, iar asta se poate vedea cu ochiul liber. Însă existența monștrilor, a șerpilor uriași ori a balaurilor, la fel ca și cea a unui bluestem menit să ia viața celor dornici de a înota în lac sunt lucruri care țin doar de legendă.
Un lac adânc, cu țărmuri de nisip
Cu un total de 867 de hectare de luciu al apei lacul este unul dintre cele mai mari și mai spectaculoase. Numai înălțimea totală a barajului, beton în arc, este de 48 de metri, iar adâncimea apei poate ajunge și la 30 de metri. Cataloagele de prezentare a zonei spun că 52 la sută din țărmurile Lacului Cinciș sunt formate din nisip, așa că, dacă veți allege să mergeți la Cinciș, vă veți putea bucura nu doar de apă, ci și de soare și nisip. Asta chiar dacă sunteți la poatele munților Poiana Ruscă, munți pitici, cu o înălțime maximă de puțin peste 1.400 de metri, care vă așteaptă, și ei, să-I explorați. De asemenea, dacă vă veți caza la pensiunile din zonă, întrebați de părintele Arsenie Boca. Sătenii povestesc că, încă dinaintea construirii barajului, acesta venea frecvent de la Prislop, peste deal, în satele de pe vale și, grație harului său ca înainte văzător cu duhul, i-ar fi anunțat că satele urmează să fie inundate, iar locul acestora luate de marele lac de acumulare.
Una peste alta, cine ajunge la Hunedoara este invitat să vadă și lacul. Ar fi păcat să bateți atâta drum și să nu îl vedeți! Mai ales că partea lui stângă, cum urcați dinspre Hunedoara spre Cinciș, oferă o mulțime de locuri de belvedere, de unde puteți admira lacul în toată splendoarea lui, cu munții îmbrăcați în păduri nesfârșite profilându-se în spate. Tot pe maul stâng s-au construit în ultimii ani hoteluri și pensiuni, în timp ce malul său drept este accesibil doar pe potecă, iar acestea sunt bătute doar de pescari sau de turiștii care doresc mai multă liniște atunci când aleg să se bucure de soare și apă la Cinciș.