Peștera Ponorici – Cioclovina

Peștera Cioclovina este situată pe raza satului ce poartă același nume, în comuna Boșorod, la izvoarele Văii Lucanilor. Frumusețea și misterul acestei caverne învăluie peștera într-o aură aparte. Peștera este accesibilă mai mult specialiștilor în speologie, însă există și porțiuni în care turiștii fără experiență prea mare o pot vizita. Aici, a fost descoperită una dintre cele mai mari comori, în secolul al XX-lea. Este vorba despre un tezaur de podoabe datate în Prima Epocă a Fierului, respectiv un depozit care conținea peste 6.000 de obiecte din bronz, chihlimbar, faianță și sticlă. Tot aici a fost descoperit și cel mai mare craniu de Homo Aapiens Fosilis, de peste 30.000 de ani. Peștera Ponorici – Cioclovina cu apă este situată în Munții Șureanu și a fost săpată în munți de pârâul Ponorici, fiind formată, de fapt, din două caverne: „Cioclovina uscată” (sau caverna seacă) și caverna cu apă.

Complexul Carstic Ponorici-Cioclovina este o arie protejată de interes național, situată pe raza Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Aria naturală are o suprafață de 1,50 hectare. Arealul are o mare valoare paleontologică (Peștera Cioclovina Uscată), speologică (Peștera din Valea Călianului, Cioclovina Uscată, Cioclovina cu Apă) dar și una floristică, faunistică, peisagistică și științifică.

Cristal de peste un metru și un craniu de Homo Sapiens Fosilis

Această cavernă este recunoscută și apreciată și pentru că aici se află un cristal de peste un metru (113 centimetri). Peștera Cioclovina este una dintre cele mai importante peșteri a bazinului și pentru descoperirile excepție, precum cel mai vechi craniu de Homo Sapiens Fosilis din România, un nou mineral fosfatic Ardealitul (aici au fost descoperite patru strate paleolitice suprapuse), depozitele de guano. În primele decenii ale secolului XX, peste 30.000 de metri cubi de guano – fosfat au fost extraşi din galeriile peşterii. La sfârşitul anlor 1930, în timpul exploatărilor de guano, printre numeroasele fosile de urşi de peşteră a fost descoperit şi un craniu uman, care, potrivit cercetătorilor, datează de aproape 30.000 de ani. Craniul ar aparţine unei persoane care îmbina trăsăturile omului modern şi cele arhaice neanderthaliene.

În 2016, craniul a fost confirmat ca aparținând unui Homo sapiens și printre cei mai vechi europeni descoperiți până acum. Deși craniul prezenta fracturi clar vizibile, originea acestora a fost intens dezbătută încă de la descoperire. Experţii susţin că bărbatul a fost ucis, cel mai probabil în timpul unei lupte. Urmele de pe craniu duc la concluzia că a primit mai multe lovituri, într-o confruntare faţă în faţă. O galerie minieră a fost săpată în peretele versantului unde se află Peştera Cioclovina Uscată, pentru ca minerilor să le fie mai uşor să ajungă la zăcământul de guano-fosfat. Formele deosebite de coroziune sunt redate prin tuburi de presiune cu diametru de până la 5 metri, marmite de tavan și de perete, precum și prin Marea Septă de Tavan de 6 metri. Inițial, peștera avea o lungime de 763 metri, în prezent are 2.002 metri.

Peștera Cioclovina cu apă

Intrările peșterilor sunt situate în apropierea contactului șist și calcar, în extremitatea sudică și nordică ale platoului carstic Luncani. Peștera Ponorici se deschide la baza unei stânci de 80 și 90 m înălțime, aproape de albia răului, în apropierea Avenului de Ponorici. Rețeaua de galerii are 7.800 m lungime. Între cele două intrări, sistemul carstic poate fi parcurs cu echipament speologic specific. Pe aproximativ 200 de metri de la intrarea în Ponorici, până la primul puț de -27 m, peștera poate fi vizitată de către orice turist. De asemenea, cu ușurință se poate ajunge la intrarea în Peștera Cioclovina cu Apă, urmând drumul forestier amonte de Luncani.

Peștera Cioclovina Uscată

Peștera Ciclovina uscată a fost a două peștera în lume în care s-a exploatat guanofosfat, grosimea zăcământului atingând pe alocuri 15 metri, cu un conținut mediu de fosfat de 12%. Întregul depozit a fost estimat la 50.000 de tone, din care s-au exploatat aproximatic 30.000 de tone, excavâdu-se aproape întreaga suprafață a sedimentului pe o grosime de 8 și 9 metri, în timp de doi ani. Numele peșterii figurează în lista monumentelor UNESCO datorită existenței aici a unui mare depozit de guano-fosfat și a craniului de om primitiv. Poate fi vizitat tunelul antropic prin care altădată intrau vagoneții ce transportau guano-fosfat. Intrarea naturală este greu accesibilă.

Sursa foto: Facebook/Peștera Cioclovina

Facebook/ TNS Adventures – Outdoor Activities Guides