Casa-Muzeu Avram Iancu din Baia de Criș

În comuna hunedoreană Baia de Criș se poate vizita casa muzeu Avram Iancu, a Crăișorului Munților, așa cum este el numit. Eroul național a fost găsit fără suflare chiar pe prispa acestei căsuțe, tocmai de aceea locuința este una muzeu și nu memorială, care presupune a fi locul unde s-ar fi născut Avram Iancu, adică la Vidra de Sus, în județul Alba.

Practic, acest loc păstrează în memoria tuturor locul morții Crăișorului, împletindu-se aici istoria locală, cu faptele și evenimentele ce au contribuit la întregirea istoriei naționale, practic. Casa este formată din două săli interioare și o prispă. În sala de istorie se prezintă activitatea revoluționară a lui Avram Iancu, iar cea de etnografie înfățișează un interior țărănesc-moțesc.

Prispa locuinței simbolizează locul tragediei, aici fiind găsit Avram Iancu mort în dimineața zilei de 11 septembrie 1872. Lângă el a fost găsit fluierul, de care era de nedespățit în ultimii ani din viață, iar în buzunarul de la haină a fost găsită o scrisoare pe care, cu ani în urmă, dorea să o trimită împăratului Franz Iosif.

Activitatea revoluționară al lui Iancu, prezentată într-una din încăperi

Casa unde a trecut la eternitate Avram Iancu a fost reconstruită în vara anului 2003, în localitatea Baia de Criș, aflată la aproximativ 55 de kilometri distanță de municipiul Brad. Inaugurarea acestei case muzeu a avut loc în luna septembrie a anului 2003, cu ocazia Serbărilor Naționale de la Țebea. Această Casă-Muzeu Avram Iancu redă în mod simbolic fosta brutărie a lui Ioan Stupină zis Lieber, pe prispa căreia şi-a găsit sfârşitul marele erou.

În interior, casa-muzeu este formată din două săli. Prima este sala de istorie unde se prezintă activitatea revoluţionară a lui Avram Iancu, începând cu Adunarea de la Blaj. Sunt expuse aspecte din marile bătălii pentru apărarea Munţilor Apuseni prin fotografii ale prefecţilor revoluţionari, fotografii ale armelor şi luptătorilor, schiţe ale luptelor din 1849, fotocopii de scrisori şi documente.

Apare reprezentat Avram Iancu după revoluţie până la înmormântarea de la Ţebea, în Complexul de Monomente, acolo unde se află mormântul Crăișorului. Sunt prezentate imagini ale numeroaselor victime ale expediţiei de represiune, jaf şi furt a trupelor maghiare precum şi documente despre memoria lui Avram Iancu în conştiinţa posterităţii, publicaţii cu însemne despre Avram Iancu şi câteva fragmente din Gorunul lui Horea.

Obiecte de etnografie locală, expuse în Casa-Muzeu

În cea de-a doua sală din cadrul Casei-Muzeu, sunt expuse piese de etnografie locală. Multe dintre aceste obiecte de etnografie expuse aici poartă amprenta tricolorului românesc. De exemplu, sub tabloul reprezentându-l pe Avram Iancu, este expusă o pătură de lână, ţesută în cele trei culori naţionale, roșu, galben și albastru, pe care eroul a stat când a participat la un eveniment la Ţebea.

Tot ca unicat sunt și cele două tablouri care îl înfăţişează pe Crăișorul Munților în întregime îmbrăcat în straie moţeşti, tablouri foarte puţin mediatizate. Nu lipseşte nici tradiţionalul tulnic, primit de la un nepot de-al lui Iancu.

Avram Iancu s-a născut în anul 1824, la Vidra de Susși a decedat în 10 septembrie 1872, la Baia de Criș. Crăișorul Munților a fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth.

Sursa foto: MCDR Deva