Bastionul Roșu, locul unde s-a născut principele Transilvaniei Gabriel Bethlen, se află pe malul Mureșului, în localitatea hunedoreană Ilia, iar în prezent este muzeu. Cetatea de la Ilia este menționată de documente începând cu mijlocul secolului al XV-lea. Proprietarii săi din secolul al XVI-lea au fost membrii familiei Dienesi, descendenți direcți ai acestui neam, amintit încă din secolul al XIII-lea în legătură cu acest domeniu important din comitatul Hunedoara.
Accesul este facil, din DN 7, pe drumul Deva spre Arad. Nu ai cum să ratezi Bastionul Roșu din Ilia, care este situat la 21 km Nord-Vest de Deva, pe malul Mureșului. Chiar dacă este situat într-un parc, ce pare inaccesibil publicului, cine încearcă poarta, observă că e deschisă. Dacă are și puțin noroc găsește pe cineva să îi ghideze și să-i lase să admire și interiorul.
Locul nașterii principelui a fost marcat prin așezarea unei plăci comemorative cu blazon și inscripție, realizată la Cluj în anul 1627. Conacul mai comod, care a preluat funcția turnului de locuință, a fost construit de către Ștefan, fratele mai mic al principelui. În anul 1670 stările transilvănene au dispus demolarea celorlalte trei bastioane împreună cu zidurile din piatră ale cetății, ca acestea să nu poată servi drept o bază de operații militare garnizoanei turcești din Lipova. Pe atunci domeniul aparținea deja strănepoților din familia Thököly ai lui Ștefan Bethlen.
Bastionul Roșu a fost construit în anul 1582, de către Volfgang Bethlen de Iktar. Monument de arhitectură în stil renascentist și baroc a fost refăcut în stilul romantic și face parte din categoria casă memorială. Construcția a fost destinată locuirii și decorată cu ancadramente sculptate din piatră și cu pictură decorativă exterioară. Inelul bastionar era format dintr-un turn de locuit de origine medievală și un conac. Acesta din urmă a fost construit după 1629. Cetatea de la Ilia este menționată de documente începând cu mijlocul secolului al XV-lea.
Aici s-a născut Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, într-una din încăperile turnului, în anul 1580, devenind principele Transilvaniei între 1613-1629. În 1627, la Cluj, a fost realizată o placă comemorativă cu blazon și inscripție, care marca locul nașterii principelui. În anul 1603, pentru un scurt timp, castelul a fost ocupat de către armata generalului Basta, după care a revenit încă o dată principelui Bethlen. Castelul s-a transformat în cetate de graniță, ca apărare împotriva turcilor, de aceea, la ordinul lui Bethlen, în anul 1613, cetatea a fost fortificată cu un inel bastionar. A fost sarcina armatei principelui de a apăra locutorii zonelor din apropiere. Cetatea a fost moștenită de către familia lui Emeric Thököly, staționarea armatei în cetatea continuându-se.
În anul 1670 Apafy Mihály a dispus demolarea celorlalte trei bastioane împreună cu zidurile din piatră ale cetății, ca acestea să nu poată servi drept bază de operații militare garnizoanei turcești. Începând din acel an, Ilia nu mai era considerată cetate de graniță, clădirea construită pe domeniu era un conac în stil baroc, nefortificat.
Turnul de locuință și conacul au fost demolate de descendenții lui Ioan Kaszoni, vicecancelarul Transilvaniei. Bastionul a fost refăcut după 1850, în stil romantic. În 1909 a fost refăcut din nou, fiind așezată o placă comemorativă modernă.
Azi, casa memorială a lui Gabriel Bethlen este preluată de Fundația Sfântul Francisc, cea care a restaurat-o de curând și i-a oferit strălucirea de altă dată, transformând o zonă a clădirii în spațiu muzeal vizitabil.
Sursa foto: Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva