Muzeul satului Hațegan

Proprietarul colecţiei reunite sub acest nume este Anton Socaci, cunoscut printre voluntarii de la Geoparc cu numele de „nenea Antonică”. A adunat, ani la rând, tot felul de obiecte de la peşterenii care aruncau lucrurile vechi, aparent nefolositoare şi lipsite de valoare. Astăzi, casa veche cu fântână la poartă, care s-ar fi prăbuşit dacă Anton Socaci n-ar fi luat-o în grijă, este o mică bijuterie a satului de altădată şi apare în ghidurile turistice cu titulatura de „Muzeul Satului Haţegan”.

Școală și fotbal în amfiteatrul roman
Casa are aproape 120 de ani și a aparținut unor oameni mai înstăriţi, care s-au prăpădit, rând pe rând. Alte case erau acoperite cu paie, oamenii trăiau în bordeie, dar casa devenită muzeu a fost, de la început, acoperită cu ţiglă. Inițial, Anton Socaci a vrut să facă din ea o casă de vacanţă, dar apoi a intrat în posesia multor lucruri foarte vechi și valoroase, așa că a decis că trebuie să facă un muzeu.

Ca specializare, nenea Antonică Socaci are o şcoală tehnică militară. Însă, la un moment dat, pasionat de etnografie, patru ani a fost la Bucureşti şi a studiat printr-un proiect organizat de Muzeul Ţăranului Român. A învăţat conservarea materialelor, cum se organizează o expoziţie, cum se prezintă obiectele, iar practica a făcut-o la diverse muzee din Bucureşti, apoi la Muzeul „Astra”, din Sibiu. Asta după ce a făcu primele clase la Sarmizegetusa, unde profesorul de istorie preda istoria în amfiteatrul roman, apoi băieții jucau fotbal tot în amfiteatru.

Sursa foto https://www.facebook.com/Muzeul-Satului-Hategan

De la arme preistorice, la bancnote și scrisori foarte vechi!
Turiştii care ajung la Peşteana ar trebui să știe că Muzeul satului hațegan cuprinde trei încăperi în care Anton Socaci a adunat obiectele casnice, uneltele, sculele şi bună parte dintre utilajele agricole pe care le avea o gospodărie de rând: vase pentru gătit, ulcioare, război de ţesut, piei de miel, de ied, de lup pentru îmbrăcat și decorat podelele, arme din război, monede, bancnote vechi, țesături, harpoane, burghie, fier pentru marcatul animalelor, colţare pentru opinci, costume populare, clopote pentru vite, aduse din Elveţia, lămpi din zona Austriei, dar şi o lampă rusească, Petromax, alături de arme preistorice, inclusiv pietre cioplite care erau folosite de oamenii preistorici pentru a lovi de la distanţă animale mici.

Sarcofagul roman, planta carnivoră și Tăul fără fund
Unul dintre cele mai interesante obiecte de la Muzeul satului hațegan este sarcofagul roman, adus din vecini. Nenea Antonică Socaci spune că acesta era, cel mai probabil, destinat unei personalităţi romane, iar pe la 1.900 aparţinea familiei primarului. Una peste alta, situată în apropiere de Densuș, una dintre atracțiile de prim-rang, Peșteana ne așteaptă s-o vizităm nu doar grație Muzeului satului hațegan și și pentru a descoperi Tăul fără fund și planta carnivora, o specie endemic, fascinantă, la fel ca întreaga Țară a Hațegului, care ne așteaptă s-o pornim la pas ca să-i descoperim splendoarea!