Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina este o arie protejată prin lege din anul 2000, întinzându-se pe o suprafață de 38.184 hectare. Parcul natural cuprinde, între limitele sale, șase din cele mai spectaculoase rezervații naturale ale județului Hunedoara, respectiv Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, Peștera Tecuri, Peștera Șura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Pestera Bolii.
De asemenea, în cadrul acestui parc se află și siturile arheologice aflate în Patrimoniul UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Luncani-Piatra Roșie și așezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor. Începând din anul 2004, Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina are administrație proprie. În parc sunt sute de peșteri, avene, galerii, câteva chei și canoane, ponoare, cascade și platouri montane.
Peisajul din acest parc îți taie respirația, indiferent de anotimpul în care turiștii aleg să cutreiere aceste locuri. Varietatea reliefului, „greutatea” istorică, diversitatea etnografică specifică așezărilor de aici, fauna și flora sunt doar câteva dintre motivele pentru care această zonă este de interes turistic atât pentru cei care caută „muzica” naturii, cât și pentru cei care vor să plece în drumeții, străbătând cărările munților, cât și pentru cei care sunt pasionați de istorie.
În Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina sunt peste 400 de peșteri, avene și galerii de prospecțiune minieră. Doar peștera Bolii este amenajată și poate fi vizitată cu ajutorul unei lanterne, fără echipament specializat, restul peșterilor și avenelor nu pot fi vizitate, din motive de protecție a ecosistemului subteran și accesibilitate, necesitând autorizația CPS (Comisia Patrimoniului Speologic) și avizul APNGM-C (Administrația Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina) precum și asigurarea cu corzi sau echipament de scufundare.
Galeriile de prospecțiune minieră sunt închise publicului din motive de siguranță, acestea au fost realizate începând cu anii 30, existând riscul surpării. Unele grote, peșteri sau galerii de mină sunt folosite ca adăpost de diverse specii de animale (ex. liliecii, bursucul, vulpea, ursul) astfel accesul este nerecomandat.
Pentru explorare speologică, cartare sau cercetare științifică în peșterile din Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina vă rugăm consultați articolul 19 din Regulamentul Parcului.
Sculptate de apele care le străbat, cheile și canioanele impresionează prin lungime, formă, colorit sau înălțimea versanților. În Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina se pot vizita patru chei și parcurge un canion (numai cu echipament adecvat si ghizi specializați).
Cheile Băniței (rezervație naturală) sunt situate în apropierea Peșterii Bolii, fiind săpate de râul Bănița în același masiv calcaros. Cheile sunt deosebit de spectaculoase, oferind un peisaj rar întâlnit. Atât coloritul variabil al stâncilor cât și formele sculptate de apa ne încântă privirea. Pe anumite porțiuni stâncile acoperă parțial cheile ca o umbrelă.
Cheile Crivadiei (rezervație naturală) pot fi vizitate în imediata apropiere a Turnul Crivadiei. Rezervația constituie o enclavă de specii termofile şi elemente dacice şi daco-balcanice. Se întâlnesc şi exemplare de liliac sălbatic (Syringa vulgaris), mojdrean (Fraxinus ornus) şi sorb (Sorbus borbasii). Aici este prezentă şi vipera cu corn (Vipera ammodytes).
Cheile Roșiei sunt situate între Cheile Tăii și Peștera Bolii, fiind săpate în același masiv calcaros. Cheile se remarcă printr-un perete de stâncă masiv, de peste 100 de metri, presărat cu peșteri și grote. În unele perioade ale anului râul care a străbate cheile dispare în albie în drept cu peretele de stâncă, ieșind la suprafață cu câteva sute de metri mai jos de chei.
Cheile Tăii (rezervație naturală) sunt situate în apropierea localității Petrila, pe valea Tăii care străbate cheile. Are o deosebită valoare peisagistică şi floristică, constituind o enclavă de specii termofile de pe versanţii calcaroşi cum sunt Syringa vulgaris, Dianthus sp., Saxifraga sp., Fraxinus ornus, Euphorbia sp.
Ponoarele sunt locuri în care apele de suprafață se scurg în subteran. Pe teritoriul parcului natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina au fost identificate un număr de 57 de ponoare, unele dintre ele având caracter temporar. După ce parcurg kilometri întregi prin sisteme carstice subterane, apele reies la suprafață din resurgențe (izbucuri) sau din peșteri.
Cele mai spectaculoase ponoare din Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina sunt Fundătura Ponorului (palma lui Dumnezeu), Lunca Ponoriciului și Poiana, unde frumusețea este dată de pereții de stâncă, traseul șerpuit al râurilor, vegetația specifică zonei calcaroase și mărimea depresiunii carstice.
În Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina se găsesc numeroase cascade, inclusiv cea mai mare cădere de apă din munţii Şureanu, de 40 metri înălţime. Formate fie în chei sau canioane cu pereţi abrubţi, fiind accesibile doar cu echipament adecvat şi ghizi specializaţi, fie pe cursuri de apă mai accesibile. În parc sunt cascade succesive şi cascade de sine stătătoare, din văile Cheia, Rea şi Jigoreasa. Cele mai frumoase cascade succesive pot fi vizitate pe valea Şipotului şi Cioclovinei.
În cadrul acestui parc există numeroase forme de relief ce au fost condiţionate de tipul de rocă: şisturi cristaline, granitoide sau formaţiuni sedimentare (calcare şi gresii). În şisturile cristaline s-au dezvoltat culmi largi (plaiuri) cuprinse între 800 şi 1.100 de metri. Acestea reprezintă ultimul complex de nivelare (Gornoviţa), care în partea de vest a munţilor Şureanu se extinde mult, purtând numele de Platforma Luncanilor.
Prezența calcarelor și contactele litologice calcar-cristalin rup monotonia peisajului prin prezenţa versanților abrupţi, a stâncilor izolate și a cheilor. Fenomenele carstice de suprafață și de adâncime au dat naştere unor frumoase platouri carstice, dintre care amintim: Vârtoape, Troian, Comarnice.
Mai multe detalii despre Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina gasiți și pe www.gradiste.ro