Lumea satului zărăndean nu va pieri niciodată, iar de asta se ocupă cu mare pricepere muzeograful Monica Dușan, de la Muzeul de Istorie Locală și Etnografie Brad, parte componentă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.
Pe lângă munca de muzeograf, pe care o face cu atât de multă dăruire, Monica Dușan scrie. Iar, de curând, au văzut lumina tiparului două volume: „Păpușa curlicatului” și „Chipul Jupâniței Ana”. Ambele cărți vor fi lansate, vineri, 8 septembrie, la ora 13:00, la muzeul din Brad.
Faceți-vă timp, dați o fugă până acolo și luați cu voi, acasă, lumea satului din Zarandul de Munte!
Păpușa curlicatului, obicei practicat, de Bobotează, în satul Basarabasa
Titlul primei cărți este dat de un obicei practicat în localitatea Basarabasa, redescoperit, cercetat și reconstituit de autoare. Acest volum reunește 11 eseuri prin care autoarea omagiază lumea satului zărăndean și pe oamenii Zarandului de Munte. Sunt prezentate aici o serie de obiceiuri specifice zonei precum, curlicatul, împistritul ouălor, dar și practici magico – religioase, credințele în strigoi și vâlve și tradiții cu rădăcini milenare, cum sunt cele de Igant.
„Aș menționa calitatea de document a eseului referitor la încondeierea/ împistritul ouălor, prin planșele cu modele adunate din satele zărăndene, clasificate și desenate de Monica Dușan, care astfel sunt păstrate și cunoscute, dar și imaginile care ilustrează reconstituirea obiceiului legat de Păpușa Ciurlicatului, de Crucea de drimoc (obiect similar mărțișorului), sau cele în care se pot observa detalii privind decorul de pe furcile de tors, ce povestesc despre legăturile pe care le aveau înaintașii noștri cu Universul, cu Divinitatea.
Nu în ultimul rând, aș atrage atenția asupra copertelor, realizate de Silvia Dușan, ilustratoare de carte, în care se regăsesc simbolurile amintite în cele două cărți, completând, cu sensibilitate și talent artistic, temele prezente în cărți”, a declarat, pentru Go Hunedoara, dr. Georgeta Deju, șef Serviciu Secția Istorie și Artă a MCDR Deva.
„Chipul Jupâniței Ana”
Al doilea volum este alcătuit din șase proze scurte ce au ca punct comun povești de iubire. Tematica este brodată pe marginea unor subiecte reale, extrase din lucrări de istorie, mitologie, etnografie, artă, religie, scrise de reputați specialiști în respectivele domenii.
„Chipul Jupâniței Ana, proza care dă și titlul cărții, vorbește despre biserica din Ribița, un monument de o importanță europeană, atât din punct de vedere istoric, dar și datorită măiestriei cu care a fost realizată pictura de aici. De aceea, ca personaj principal l-am ales pe cel care a realizat pictura în jurul anului 1400, al cărui nume nu este cunoscut. Arhanghelul Mihail, din altar, este unul dintre cei mai frumoși îngeri din icongrafia bizantină din tot spațiul în care s-a realizat pictură în acest stil. În povestea mea, am inventat că pictorul s-ar fi inspirat, în pictarea arhanghelului, după chipul jupâniței Ana, fiica cnejilor de Ribița, ctitorii bisericii”, a declarat, pentru GO Hunedoara, muzeograful Monica Dușan.
O muncă titanică, pentru salvarea identității satului zărăndean
Această carte este una încântătoare și incitantă, care vorbește despre mitologia, etnografia ori istoria satelor în zona Bradului. Aceasta poartă cititorul prin minunățiile naturii, prin ritualurile sacre ale dacilor, prin lumea cnejilor de pe cursul superior al Crișului Alb, ori descifrarea secretelor culorilor și tehnicilor picturii bisericii de la Ribița.
„Monica Dușan cunoaște lumea satului din Zarandul de Munte mai bine ca oricine. Iar pasiunea pentru etnografia și istoria locului se reflectă în întreaga sa activitate de muzeograf, fie că realizează expoziții, organizează șezători sau diferite ateliere, ori scrie articole științifice sau povești. Toată munca sa se învârte în jurul ideii de salvare a identității satului zărăndean, căutând să-l ferească de uitare, străduindu-se să-i transmită mai departe minunatele povești. Asta se întâmplă și cu cele două volume pe care Monica Dușan le lansează. Ele fixează pe hârtie zestrea spirituală a zonei Bradului și o transmit mai departe, generațiilor viitoare”, a mai menționat Georgeta Deju.
Munca de muzeograf și etnograf, împletită cu cea de jurnalist
Monica Dușan reușește „să poarte”, mână-n mână, atât munca de muzeograf și etnograf, cu ajutorul căroraa reușește să strângă întreaga zestre a neamului său, precum și cea de jurnalist, care o ajută să transmită aceste comori generațiilor care vin.
„Munca de muzeograf este extrem de solicitantă și se hrănește din cercetare, atât de necesară pentru organizarea expozițiilor. În timpul liber, îmi place să cutreier locurile pitorești din jurul Bradului, dar mi-l dedic și cercetării și studiilor etnografice. Mai apoi, aștern pe hârtie informațiile pe care le culeg din teren, de la oamenii locului. Așa s-au născut și aceste două volume. Singurul regret este acela că nu reușesc să documetez atât cât mi-aș dori, având în vedere că mai sunt puțini cei care ne pot transmite informațiile atât de prețioase din lumea satului de altădată, cu obiceiurile, tradițiile și credințele acestor locuri”, a conchis muzeograful Monica Dușan.
