Prea puțini sunt cei care știu că localitatea hunedoreană Batiz a fost recunoscută la nivel mondial, chiar de la începutul secolului XIX, datorită vaselor din ceramică fină ce se realizau aici. Mai mult, porţelanul era produs exclusiv din materii prime autohtone, exploatate din apropierea localității. Documentele vremii spun că aici era „cea mai dezvoltată fabrică de faianță fină din Transilvania și Ungaria”. Vasele realizate în acestă fabrică erau adevărate opere de artă.
Însă, unele nu au rezistat testului timpului și au ajuns în colecția Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva pe bucăți. Cu toate acestea, specialiștii muzeului au reușit să le restaureze și să le redea strălucirea de odinioară.
Acum, cele 22 de piese sunt așezate cu mare grijă într-un spațiu al Palatului Magna Curia, alături o serie de obiecte de artă, prin intermediul cărora vizitatorul este invitat să pătrundă în atmosfera caldă și primitoare a unui salon burghez.
Fabrica, pe moșia baronului din Batiz, meșter, un francez
Începuturile manufacturii de la Batiz se leagă de numele meșterului Georg d’André (? – 1847), originar din orașul Triest, și de numele baronului Nalátzy József (1748-1822), proprietarul moșiei de la Batiz.
Despre aceștia, istoricii spun că au fost două personalități remarcabile, cu spirit vizionar și întreprinzător, pasionați ai progresului, a căror colaborare a început în anul 1805.
Atelierul batizian a funcţionat între anii 1805-1865, fiind condus de familia D᾽André vreme de șase decenii.
„Documentele vorbesc, la început, despre un mic atelier de produs ceramică. Pe parcurs, însă, au fost adăugate construcții noi, rezultând creșterea globală a producției, și, mai mult, o divizare a muncii pe procese și faze tehnologice.
Astfel, în anii 1830-1840, Batizul era menționat drept «fabrică de ceramică» sau «cea mai dezvoltată fabrică de faianță fină din Transilvania și Ungaria».”, a declarat, pentru GO Hunedoara, dr. Diana Loredana Pantea, muzeograf la Secția Istorie și Artă a MCDR Deva
Pe lângă toată gama de articole de folosință casnică: farfurii, platouri, fructiere, castroane, căni, cești, recipiente pentru uz farmaceutic, fabrica de la Batiz și-a extins activitatea și la fabricarea șamotei pentru cuptoarele de fier de la Hunedoara și a cahlelor pentru sobele de teracotă.
Evoluția manufacturii de Batiz
În cadrul evoluției manufacturii de Batiz specialiștii au distins trei etape. În prima etapă erau realizate vasele galbene, cu materia primă şi emailul bine lucrate, între care se remarcă piese precum farfurii, tăvi, fructiere cu modele ajurate, fiind elaborată şi varianta tehnologică a realizării vaselor de culoare roşie.
„Cea de-a doua perioadă în care manufactura de Batiz și-a desfășurat activitatea, corespunde anilor 1820-1835. În această perioadă s-a urmărit producţia de calitate prin elaborarea tehnologiei vaselor de culoarea osului.
Realizat liniar şi floral, în albastru de cobalt, «Buchetul vienez» este motivul specific acestei perioade. În realizarea ceramicii şamotate intrau în componenţă următoarele materii: cuarţul măcinat şi feldplastul granular erau adăugate într-o pastă argiloasă-micacee, calcitică şi criptocristalină.
Calcinarea pastei se realiza la temperaturi de 950 de grade Celsius, rezultând un produs vitrificat, uşor şi gălbui”, explică dr. Diana Loredana Pantea, muzeograf la Secția Istorie și Artă a MCDR Deva.
Între anii 1835-1848, perioadă corespunzătoare celei de-a treia etape, pe lângă vasele de uz casnic, manufactura de Batiz a început să producă şi piese cu caracter decorativ.
Piesele erau realizate din smalţ negru, în nuanţe întunecate de gri petrol, trecând prin brun, la negru intens, unele dintre ele prezentând şi decor auriu sau argintiu.
O frumoasă fructieră și o farfurie, ce pare a fi un tablou cu broderie
Între piesele aflate în colecția muzeului devean se numără o frumoasă fructieră, o farfurie, ce pare a fi un tablou cu broderie, dar și potire folosite în biserici.
Majoritatea farfuriilor care au ajuns în colecția MCDR sunt parcă brodate, realizate extrem de atent și cu multă dibăcie de meșterul francez.
La 1822, presa vremii aprecia că „în Transilvania… cele mai căutate sunt vasele fine, de culoare gălbuie fabricate la Batiz”.
În această perioadă a fost elaborată o variantă a tehnologiei vaselor de culoarea osului realizate prin turnare, glazurare şi decor pictat cu albastru de cobalt.
„Una dintre farfuriile aflate în colecția muzeului are marginea ajurată „imitând țesătura de curmei” şi este marcată de un decor fin, liniar cu albastru de cobalt.
Central, pe o suprafață ocru-verzui, într-un medalion rombic este redat un cadru peisagistic compus din elemente vegetale și o clădire.
Motivul decorativ specific acestei perioade, aşa numitul „buchet vienez”, fiind realizat tot cu albastru de cobalt. Prezintă marca de atelier şi aparţin stilului neobaroc”, a mai menționat specialistul din cadrul MCDR Deva, Diana Loredana Pantea.
Potirul, așezat și el la loc de cinste
Potirul este o piesă de valoare artistică excepţională a manufacturii de Batiz, lucrată dintr-un amestec de argilă albă şi galbenă care îi conferă culoarea ivoire, cu smalţ omogen şi lucios. Acesta este realizat într-o formă simplă şi elegantă, preluată din argintăria transilvăneană a secolului al XVII- lea.
„Decorul în albastru de cobalt nuanţat foloseşte registrul ornamental al motivelor creştine şi este executat cu multă fineţe şi sensibilitate de artistul decorator Rógan Károly. Piesa redă un personaj masculin întruchipându-l pe Iisus Hristos.
Pictată în albastru cobalt, figura înfăţişează bustul Mântuitorului cu aură şi coroană de spini, cu privirea fixată spre vizitator şi mantia înfăşurată peste umărul drept, purtând o ramură de măslin pentru pace şi semnul crucii în semn de mântuire.
Potirul a fost executat în stil Neobaroc datând din a-II-a perioadă de producţie a manufacturii de la Batiz”, mai menționează muzeograful Diana Loredana Pantea.
Ceramica fină de Batiz, expusă într-un ambient burghez
Ceramica este expusă într-un ambient burghez de secol XIX, care reunește piese reprezentative din Colecția de Artă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva.
Prin intermediul acestor piese, vizitatorul este invitat să pătrundă în atmosfera caldă și primitoare a unui salon, încăpere ce ar fi destinată amuzamentului, bunei-dispoziții și momentelor de recreere.
În timp ce se purtau diverse discuții, se puteau savura ceaiuri din plante aromatice şi delicioase gustări, se putea lectura presa locală, iar domnișoarele și doamnele aveau ocazia să-și exerseze talentele muzicale, de desen ori broderie.
„Alături de cele trei piese mari de mobilier, realizate în stil Eclectic, sunt expuse două mese în stil Biedermeier, patru scaune tapiţate cu piele în stil Altdeutsch, un ceas de perete cu pendulă, o maşină de cusut Singer și un secretaire. Acestora li se adaugă 12 tablouri de epocă, două aparate muzicale și un bust Meissen.
Reunind diferite abordări stilistice din secolul al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, expoziția oferă prilejul unei incursiuni în trecutul spațiului hunedorean, din care nu lipsea influența culturală a spațiului central și vest european”, precizează dr. Diana Loredana Pantea, muzeograf.
Secția de Istorie și Artă Deva depozitează, păstrează și expune piese din colecțiile de istorie modernă, istorie contemporană, artă plastică. Patrimoniul Secţiei de Artă, constituit prin donaţii, transferuri şi achiziţii, numără astăzi aproximativ 1.553 de piese. Acesta cuprinde colecţia de pictură, colecția de grafică, colecţia de sculptură și colecţia de artă decorativă. Piesele au ajuns în patrimoniul muzeului prin transfer, achiziții sau donații.
