Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Orăștie deține o impresionantă colecție de straie populare, îndeosebi din zona Munților Orăștiei, dar și din alte ținuturi ale Hunedoarei. Multe din cele aproape 1.200 de piese fiind evaluate și clasate în categoria Tezaur. Din zestrea muzeului orăștian, care de curând a împlinit 70 de ani, mai fac parte și câteva zeci de icoane pictate pe sticlă, lemn, ori litografiate. Nelipsite sunt și instrumentarele folosite la prelucrarea pieilor și blănurilor, Orăștia fiind recunoscută pentru practicarea acestui meșteșug încă din Evul Mediu.
Colecția de textile cuprinde 1.191 de piese provenind din zona Orăștiei, Țara Zărandului, Ținutul Momârlanilor, partea de sud a Munților Apuseni, Mărginimea Sibiului, Țara Hațegului și Ținutul Pădurenilor. Între aceste piese se detașează un număr de 47 obiecte evaluate și clasate în categoria Tezaur și 51 obiecte în categoria Fond.
„În expozițiile muzeului aceste piese deosebite au fost în permanență valorificate sub formă de costume complete. Între acestea se detașează prin raritate și valoare vechiul port popular de femeie măritată de la Orăștie cu cămașă lungă, cătrință colorată, pieptar înfundat cu broderii fitomorfe și rozetă pectorală cu motive geometrice. Acoperemântul de cap specific este compus din curmi și ștergură de cap. Din portul pădurenesc este reprezentativ costumul bărbătesc cu cămașa brodată și echipat cu opinci cu gurgui și toloboni, cingătoare, tașcă de piele și nelipsitul căuc pădurenesc”, a declarat, pentru GO Hunedoara, muzeograful Daniela Șendroiu, de la Muzeul de Etnografie și Artă Populară Orăștie.
Costum de miner de la Băița, de acum 100 de ani, în colecția muzeului
La portul femeiesc distincția cromatică predominantă este cea roșie, verde – albastră sau neagră prin tablele de cămașă și pieptarele brodate ce fac distincția între fata de măritat, femeia căsătorită și bătrâna văduvă. Un plus de frumusețe e conferit de cingătorile sclipitoare, lanțurile de chei și inele care încing mijlocul femeilor măritate, completate de o bonetă caracteristică, numită ceapsă.
Muntenii din partea de sud a Transilvaniei cu preocupări preponderent pastorale își au costumul tradițional în culorile alb și negru ca un plus de sobrietate și eleganță subtilă.
Din spectrul ocupațiilor specializate se detașează costum de miner de la Băița cu o vechime de peste 100 de ani accesorizat cu nasturi specifici.
Zestrea femeii, expusă în camera din față
În interioarele caselor tradiționale zestrea femeii era expusă ostentativ în camera curată sau în camera din față în care foile de perete, ștergarele, cuverturile și capetele de perne lucrate în „alesături” arătau oaspeților bogăția, frumusețea și îndemânarea stăpânei casei. În completarea colecției textile Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Orăștie deține întreg instrumentarul corespunzător industriei casnice textile: meliță, piepteni, dărac, furci de tors, fuse, roți de tors, vârtelnițe, urzoi, spete, război de țesut, sucale, țevi și suveici, pârlău și tiglăzăe, tipare, modele de cusături și „cârpe”.
Piese reprezentative ce reprezintă ocupațiile tradiționale
Expoziția de bază a reflectat cu ajutorul unor piese etnografice reprezentative ocupațiile tradiționale, agricultura la șes și în zonele colinare, păstoritul și creșterea animalelor, vânătoarea și pescuitul, apicultura. Exploatarea, transportul și prelucrarea lemnului, elementele de arhitectură tradițională reflectate prin tipuri de locuințe, anexe, biserici și monumente funerare din lemn, între care se detașează o colecție semnificativă de stâlpi funerari.
Prelucrarea artistică a lemnului sub forma unor obiecte ornamentate prin încrustare cu metal, prin incizare sau traforare se regăsește într-o semnificativă colecție de căuce de lemn, furci de tors cu aripi, și linguri decorate în relief între care se regăsesc creațiile unor meșteri populari recunoscuți precum Todescu Ilie din Șugag și Perța Constantin din Ceru Băcăinți, piese muzeale susceptibile de a fi clasate.
Sala ceramicii
Una dintre sălile expoziției a fost dedicată în întregime confecționării ceramicii pornind de la roata olarului și instrumentarul complet al unui atelier de meșter olar de la Săsciori cu prezentarea tipologiei, formelor și ornamentelor ceramice caracteristice în sudul Transilvaniei, provenind din centre de olărit precum Agnita, Turda, Săsciori, Hațeg, Obârșa Zărandului.
Pielăritul și blănăria, încă din Evul Mediu. Vindeau doi boi pentru un pieptar și un șerpar
Orăștia a fost și este recunoscută pentru prelucrarea pieilor și blănurilor. Încă din Evul Mediu la Orăștie existau puternice bresle ale tăbăcarilor, cordobanilor, cizmarilor și blănarilor, muzeul orăștian deținând instrumentare specifice între care scaunele de curelar și tiparele de bronz folosite la ornamentarea șerparelor și pieptarelor, produse reprezentative ale
portului popular tradițional cu o valoare estetică și materială semnificativă. Un pieptar și un șerpar costau cât o pereche de boi mici și erau nelipsite în afirmarea statutului proprietarului lor.
Între instalațiile complexe există mori de mână, pive și mojare, mașini de împletit funii, oloinițe. Există piese reprezentative și pentru activitățile miniere specifice extragerii aurului în zona patrulaterului aurifer din Munții Apuseni.
„Camera de la Romos”
Pentru a oferi o privire integrată de ansamblu rural a fost amenajat un spațiu interior mobilat și funcționalizat cu manechine echipate în portul tradițional al zonei numită generic ”camera de la Romos”.
Patrimoniul muzeal este completat fericit cu elemente de istorie locală prin materiale arheologice provenite din siturile neolitice de la Turdaș, Orăștie, Romos și Geoagiu, ceramică și artefacte de fier de la Cetățile dacice din Munții Orăștiei, piese de arhitectură arme și vestigii medievale din Cetatea Orăștiei, documente de epocă, sigilii, însemne și statute de breaslă, fotografii de epocă, schițe și desene. Există o colecție numismatică din antichitate până în zilele noastre.
De curând, Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Orăștie a împlinit o venerabilă vârstă. Înființat în urmă cu 70 de ani, în 1950, ca Muzeu Raional, acesta a fost preluat, în 1990, ca și secție a Muzeului Județean Deva – Hunedoara, actualmente Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.
Așadar, dacă aveți drum prin această minunată zonă, faceți-vă timp să vizitați și Muzeul de Etnografie și Artă Populară. Cu certitudine veți fi încântați de „comorile” ascunse în acest loc. Iar ghizi de aici vă vor duce mai aproape de fascinanta lume a satului hunedorean.
Dacă faceți un popas mai lung în Orăștie vă recomandăm să dați o fugă și în munți, la Sarmizegetusa Regia, ori la Geoagiu, unde puteți admira Termele daco-romane, Cascada Clocota, Pestera Haiducilor, ori Biserica Rotonda.
