Un loc special în biblioteca Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva îl ocupă colecţia de carte veche, rară şi bibliofilă. Aceasta ilustrează complexitatea culturală rezultată din convieţuirea pe teritoriul Transilvaniei a românilor, maghiarilor, saşilor. Se regăsesc aici, în egală măsură, vechile cărţi româneşti, exemplare ale culturii maghiare şi germane din Transilvania, precum şi tomuri reprezentative ale culturii europene.
Cea mai veche carte deținută de muzeul devean a fost publicată în urmă cu peste 500 de ani, la Veneția. Tot aici se află o culegere de legi ce poartă semnătura Crăișorului Munților, Avram Iancu, dar și o carte religioasă rară, una din cele patru care mai există în România.
Peste 1.200 de volume, din care 103 de Tezaur
Bazele colecției au fost puse în anul 1880, odată cu înființarea bibliotecii ca parte a Societății de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara.
„De-a lungul timpului, colecția s-a dezvoltat prin donații, achiziții și transferuri. Astăzi, colecția cuprinde peste 1.200 de volume, din care 451 sunt cărți vechi, cărți românești vechi imprimate până în 1830 și cărți străine imprimate până la 1800, iar restul sunt cărți tipărite până în 1918. Dintre cele 451 de cărți vechi, 103 volume sunt clasificate în categoriile Fond și Tezaur ale Patrimoniului cultural național”, a declarat, pentru GO Hunedoara, dr.Georgeta Deju, de la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva.
Amintim câteva dintre numele celor mai vechi donatori: George Bariț (istoric și publicist, donație 1882, 5 volume) Zathuretsky Emilia (fondatoarea Muzeului Național Secuiesc, donație 1882, 72 volume), Kenderesi Mihály (judecător în Deva, donație 1887, 53 volume); Nagy Lajos (judecător în Hunedoara, donații 1907-1908, 14 volume) ș.a.
Cea mai veche carte, publicată în urmă cu 500 de ani
Cea mai veche carte din colecție este „Libri de Re Rustica”, publicată la Veneția, în 1514.
Postincunabul produs în tipografia lui Aldus Manutius care cuprinde patru texte de practică agricolă, frecvent publicate de-a lungul Renaşterii: Marcus Porcius Cato, De agri cultura (descrie unelte utilizate în agricultură, se referă la cultura câmpului, viţei de vie, măslinilor, arborilor fructiferi); Marcus Terentius Varro, Rerum rusticarum libri tres (împărtăşeşte cunoştinţe despre administrarea fermelor); Lucius Junius Moderatus Columella, De re rustica (tratat referitor la agricultura şi viticultura romană); Rutillius Taurus Aemilianus Palladius, Opus agriculturae sau De re rustica (indică activităţile agricole necesare în fiecare lună a anului).
Aceasta este una din cele 53 de cărți donate de judecătorul Mihai Kenderesi în anul 1887.
Lucrări didactice din secolul XVI
Hermannus Schotennius Hesso, Confabulationes tyronum literariorum ad amussim colloquoru Erasmi Roterodami, Leipzig, 1538 și Joannes Murmelius, Pappa puerorum, Mainz, 1537, care reprezintă două lucrări didactice din veacul al XVI-lea, utilizate şi în şcolile din Transilvania.
Achiziționată de la Isac Nicolae, în 1976.
Exemplar unic în județ
Thomas D’Aquino, Commentarii in octo libros politicorum Aristotelis, Paris, 1645
Cuprinde o lucrare de filozofie alcătuită din comentarii la Politicele lui Aristotel a Sfântului Toma de Aquino (1225-1274), călugăr dominican, filosof, teolog, doctor al Bisericii Catolice. Exemplar unic în spațiul hunedorean prin semnătura stolnicului Constantin Cantacuzino (1639-1716), cunoscut umanist din spaţiul cultural românesc. Ulterior exemplarul a ajuns în biblioteca Mănăstirii Franciscane din Hunedoara, iar de acolo în biblioteca muzeului.
„Ex libris Constantini Cantacuzeni”.
Însemnări: „Conventus V. Hunjadiensis 1740 dies 10 X-bris”.
Cea mai veche carte din muzeu
Slujebnicul sau Liturghierul, publicată la Veneția, în 1554, este o carte religioasă, cea mai solicitată carte de cult, care cuprinde cântările și rânduiala liturghiei, principala slujbă în biserica creștină. Exemplarul este scris în limba slavonă.
Este o carte rară, una dintre cele patru care mai există în bibliotecile din România.
Carte rară, ce poartă semnătura lui Avram Iancu
Îndreptarea legii, Târgoviște, 1652, este o culegere de legi imprimată în tipografia Mitropoliei din Târgoviște. Dispozițiile cuprinse în carte reprezintă traduceri ale unor legiuiri grecești, tălmăcite de monahul Daniil Panoneanul, precum și numeroase extrase din Pravila lui Vasile Lupu, tipărită la Iași în anul 1646.
Prin cuprinsul ei juridico-canonic și prin scopurile judiciare, disciplinare și didactice, cartea a fost o legiuire de bază pentru stat și biserică, fiind aplicată în Țara Românească, Moldova și Transilvania. Aceasta a rămas în vigoare chiar și în secolul al XIX-lea în ceea ce privește dispozițiile canonice.
Este tipărită cu alfabet chirilic, în limba română, și a cunoscut o largă circulaţie în întreaga arie geografică locuită de români, contribuind astfel la unificarea gândirii juridice româneşti. Aceasta a fost achiziționată în anul 1963, de la dr. Radu Nicolau din Deva.
Este o carte rară prin semnătura lui Avram Iancu, ceea ce-i conferă valoare memorială deosebită și caracter de raritate bibliofilă: p. 159: „Avram Iancu m.p., Prefectul Legiunii Auraria Gemina și Avocat” (alfabet latin).
Fondul de carte actual (peste 32.000 de volume) este alcătuit din cărţi de specialitate din toate perioadele istoriei, ştiinţe auxiliare, cultură, civilizaţie, istoriografie, bibliografii, enciclopedii, dicţionare, istorie locală, minorităţi, biserică şi religie etc. Biblioteca documentară este deschisă și cititorilor din exteriorul instituției, publicațiile fiind disponibile în regim de sală de lectură.
Vă recomandăm să citiți și:
